Posts Tagged ‘Abilitati si evaluare

 

Checklist for Autism in Toddlers (CHAT)

Diagnosticarea precoce (inainte de 2 ani) este foarte greu de realizat pentru ca dezvoltarea copiilor in mod normal difera de la un caz la altul. Si nu doar atat, copiii de 2 ani cu autism difera foarte mult de la un caz la altul. De exemplu unii sunt distanti si neafectuosi, altii sunt foarte sociabili si fac contact vizual spontan si la cerere, unii pare ca se dezvolta normal pana la 2 ani poi regreseaza, altii doandesc foarte putine achizitii pana la 2 ani.

CHAT a fost dezvoltat de o echipa de cercetatori englezi pentru a determina daca un copil de 18 luni prezinta simptome evidente de autism.

Checklist – Sectiunea A: intrebarile care se adreseaza parintilor:

1. II place copilului dvs. sa fie leganat/sa fie saltat pe genunchii dvs?

2. Este interesat copilul dvs. de ceilalti copii?

3. II place copilului dvs. sa se catere, sa urce scari?

4. II place sa se joace cucu-bau sau de-a acunselea?

5. L-ati surprpins PREFACANDU-SE ca se joaca de-a ceva (ca bea dintr-o ceasca de jucarie, sau altceva)?

6. Isi foloseste degetul aratator ca indice / sa ceara ceva?

7. Isi foloseste degetul aratator pentru a indica faptul ca-l intereseaza ceva?

8. Se joaca in mod adecvat cu jucarii mici (masinute, cuburi etc) fara sa le bage in gura, sa le lase sa cada pe podea ori sa le invarta?

9. Va aduce copilul obiecte doar pentru a va arata ceva/ a impartasi ceva?

Sectiunea B: intrebari ca care raspunde profesionistul care vede copilul:

i. In timpul intalnirii, copilul v-a privit in ochi?

ii. incercati sa-i captati atentia, apoi spuneti-i tare, teatral „Uite!! Aici avem un excavator!!” de exemplu. Urmariti fata copilului. Se intoarce acesta sa vada ceea ce ii aratati?

iii. Da-ti-i copilului un ibric si o ceasca de jucarie si spuneti-i ” Poti sa faci o cafea te rog?” Ce face copilul, toarna, se preface ca bea etc?

iv. Poate copilul sa construiasca cu cuburi? Daca da, cu cate cuburi?  *notati nr. de cuburi.

v. Spuneti-i copilului: Arata-mi becul, unde este becul (lumina)? Se uita copilul dupa sursa de lumina? Daca nu stie ce-i becul, intrebati-l despre un obiect care este sus, sau undeva unde copilul nu ajunge si va trebui sa arate cu degetul.

„Facing AUTISM, Giving parents reasons for hope and guidance for help”, LYNN HAMILTON

tel: 0753.055852;  terapie_in_autism@yahoo.com;  www.terapiam.ro

Achizitii si semne inaintea varstei de 2 ani:

In mod normal copilul se dezvolta de la sine frumos intr-un mediu stimulativ, intr-un climat afectiv pozitiv in familia sa. Uneori insa dezvoltarea sa este ingreunata de anumiti factori iar persoanele din jur incep sa oscileze intre doua intrebari: copilul are probleme?  copilul se dezvolta normal? Este adevarat ca uneori nici specialistii nu ajuta, spunand celebra de acum fraza „lasati copilul in pace ca va invata singur”. Cand insa aceste 2 intrebari revin obsedante, pentru a facilita un raspuns, trebuie sa tineti cont de urmatoarele lucruri:

1. In ceea ce priveste limbajul si comunicarea, copilul pana la 2 ani trebuie sa stie sa: execute comenzi simple fara a i se da indicatii prin gesturi, sa poata da sau arata 10 – 12 obiecte familiare la cerere, sa indice 3 – 5 imagini dintr-o carte cand i se cere, sa arate cel putin 3 parti ale corpului sau si ale celorlalti, sa raspunda la intrebarea „ce e asta?”, sa isi spuna numele sau porecla si sa ii numeasca si pe ceilalti membri din familie care locuiesc in casa, sa numeasca jucarii, sa raspunda cu DA si NU la intrebari care necesita raspuns de acest fel.

2. Socializare – pana la doi ani copilul trebuie sa stie sa faca „Pa”, sa raspunda la nume privind persoana care l-a strigat sau intinzand mainile spre ea, sa imite miscarile simple ale unui copil in joc, sa imite adultul in actiuni simple, sa caute contactul ochilor 2,3 minute, sa respecte interdictia cand i se spune NU!, sa salute cunostintele cand i se cere, sa tina o carte adultului pentru a i se citi din ea, sa i-a parte la jocuri pentru o perioada scurta (impinge masina, arunca mingea la alt copil), sa faca contact vizul cu persoana careia ii „cere” ceva.

3. Autoservire – pana la doi ani copilul ar trebui sa se descurce sa manance independent cu lingura si sa bea cu ceasca (chiar daca varsa putin), sa foloseasca gesturi sau cuvinte pentru a semnaliza nevoia de a merge la baie, sa isi scoata hainele (sosetele, pantalonii, jachetele, cand sunt desfacute la nasturi).

4. Cognitiv – copilul invata inaintea varstei de 2 ani sa execute gesturi simple la cerere (ridica mainile), sa asocieze obiecte asemanatoare dar si obiecte cu imaginea lor, sa arate spre sine cand este intrebat, sa suprapuna 3 cuburi la cerere, sa mazgaleasca cu creionul, sa dea paginile unei carti.

Daca aveti de bifat cel putin 3 dintre acesti itemi, in fiecare dintre aceste arii de dezvoltare, pe care copilul nu-i poate realiza, mergeti si vorbiti cu un specialist. 

Alte semne care v-ar putea indrepta catre cabinetul unui specialist:
– copilul nu raspunde la solicitarile adultului (decat cand „vrea”) si pare ca nu aude sau nu intelege ceea ce i se cere,
– copilul protesteaza in momentul in care i se cere ceva si se insista pentru primirea unui raspuns,
– jocul ii este marcat de un caracter stereotip (foloseste obiectele sau jucariile mereu in acelasi fel, de exemplu: le inchide/deschide, bate cu obiectele in anumite locuri, le invarte etc ),
– copilul nu foloseste obiectele in scopul lor uzual (le linge, scutura, plimba sticle pe care le umple si le goleste etc),
– prezinta probleme de alimentatie, si probleme ale somnului, –
– nu doreste sa foloseasca cuvinte cu sens de comunicare,
– mersul pe varfuri,
– ecolalia (repetarea la nesfarsit a unor sunete, cuvinte, reclame tv etc).

Un copil autist poate sa fie vesel, activ, „lipicios” cu parintii si apropiatii lui. Mama poate spune „Eu ma inteleg bine cu copilul meu, inteleg ce vrea.” – intrebare este daca si ceilalti il inteleg, daca copilul isi poate face cunoscute dorintele, nevoile, daca impartaseste cu ceilalti bucuria, supararea.

Cand aveti de bifat un item sau doi din toata lista si mai ales daca asta se intampla cu o frecventa si o intensitate mica, motivele de ingrijorare sunt minime, dar daca lista cuprinde multi itemi avem de-a face cu un copil care are nevoie de ajutor suplimentar. Nu ezitati sa-l cereti si sa il oferit copilului. Cu cat mai repede cu atat mai bine…

tel: 0753.055852;  asociatia.aita@yahoo.com      www.autism-aita.ro

Abilitati pe care trebuie sa le aiba copil pana la varsta de 3 ani (selectiv):

Limbaj: copilul trebuie sa foloseasca propozitii (alcatuite din substantiv + adjectiv, sau substantiv + verb), anunta nevoia de a merge la baie printr-un cuvant, foloseste NU in vorbirea spontana, raspunde la intrebari de genul: cine? ce face? unde este?,  foloseste pluralul, chiar daca nu totdeauna corect, foloseste timpurile trecut, prezent si viitor in exprimare, descrie evenimente in ordinea intamplarii lor, foloseste posesia, descrie lucruri, foloseste pronumele.

Socializare: sta cu un adult si asculta poveste sau muzica 5 – 10 minute, incearca sa „ajute” la treburile casei, face o alegere cand e intrebat „pe cine iubesti?”, foloseste „te rog” si  „multumesc”, se joaca cu un alt copil 5 – 10 minute participand la actiuni comune jocului.

Autoservire: evita pericolele (colturile, focul, scarile abrupte), isi pune sosetele, haina, camasa, isi pune pantalonii, se incalta (cu minim de ajutor), se spala pe maini si se sterge cu prosopul, bea cu cana si cu paiul, se sterge cu servetelul cand i se cere, mananca cu lingura si cu furculita.

Cognitiv: aseaza obiecte in ordinea marimii, numeste actiuni, asociaza forme cu imaginea lor, asociaza culori, deseneaza imitativ o linie, un cerc, o cruce, completeaza incastre, gaseste o carte care i se cere, intelege „in”, „pe”, „sub”, numeste obiecte ce produc sunete.

tel: 0753.055852;  asociatia.aita@yahoo.com     www.autism-aita-ro

Pentru a se atinge acest obiectiv, de dezvoltare a vocabularului si urmaresc 2 componente: mai intai intelegerea limbajului si abia apoi folosirea lui. Pentru intelegerea cuvintelor este necesar sa avem suport concret: obiecte, imagini ale obiectelor, actiunilor, starilor despre care dorim sa invete copilul. Copilul invata cuvantul mult mai usor dupa ce vede obiectul/imaginea/actiunea, dupa ce foloseste obiectul in sensul lui adecvat.

Obiectivele de inceput vizeaza:

Sa arate obiectele denumite de adult, apoi imaginile acestor obiecte;
Sa asocieze obiectul cu imaginea lui;
Sa gaseasca un obiect denumit dar ascuns usor;
Sa sorteze obiecte de acelasi fel;
Sa imite o actiune la cerere;
Sa foloseasca „da” si „nu” in vorbirea spontana;
Sa identifice in imagini o actiune si ulterior sa o denumeasca;
Sa arate elementele de schema corporala proprii si ale altor persoane;
Sa identifice si sa denumeasca membrii familiei, jucarii, animale, alimente, imbracaminte, obiecte din casa reale si in nimagini;
Sa identifice genul masculin si feminin (fata – baiat);
Sa foloseasca cuvinte „politicoase”: „la revedere”, „multumesc”, „poftim” etc;
Sa asocieze un substantiv cu un adjectiv (mingea mare);
Sa foloseasca un substantiv si un verb (da-mi apa);
Sa identifice obiecte / fiinte / actiuni dupa descriere;
Sa enumere elemente ale unei categorii;
Sa descrie obiecte si imagini;
Sa defineasca o notiune (sa raspunda la intrebarea ce este o masina);
Sa raspunda la intrebari cu „Cine?”, „Ce face?”, „Unde?”;
Sa sorteze dupa cantitate, marime, forma, culoare;
Sa identifice obiectele dupa utilitate;
Sa faca comparatii;
Sa foloseasca trecutul verbelor;
Sa povesteasca lucruri care i s-au intamplat;
Sa relateze doua evenimente in ordinea intamplarii lor.

 Acesta este drumul firesc pe care il parcurge orice copil, inclusiv cei care au deficiente de limbaj, autism, deficienta mintala sau alte deficiente. Pentru acestia din urma se fac programe speciale pentru a invata fiecare dintre aceste lucruri.Copiii cu autism au nevoie de materiale speciale, de imagini speciale in programele de Sortare, Potrivire, Receptiv si Expresiv verbe, Emotii, Atribute etc.

Aceste imagini specifice fiecarui program, trebuie sa aiba anumite caracteristici:
Sa fie imagini ale obiectelor si actiunilor concrete si nu desene;
Sa fie imagini ale obiectelor si actiunilor uzuale;
Sa aiba aceeasi dimensiune si forma;
Sa aiba margini identice fara chenare sau cu chenare identice;
Sa aiba culori identice
pentru a evita ca un program (potrivirea de exemplu) sa se faca dupa unul dintre aceste criterii (dimensiunea fotografiei, forma, culoarea, chenarul), si nu dupa criteriul dorit in programul respectiv.Copiii cu autism deseori nu se concentreaza pe elementele vizate de profesor, si isi iau alte repere care sunt parte din fundal sau caracteristici ale obiectelor si nu obiectele in sine. Uneori succesul programului depinde de calitatea imaginilor folosite si se poate intalni situatia cand un program nu merge pentru ca imaginile sunt necorespunzatoare (neclare, prea mari sau prea mici, cu fundal incarcat) si nu pentru ca copilul nu stie.


Redirectionez 2%

2% pentru Autism

Centrul de Terapie pentru Copiii cu Autism

Centrul AITA ofera copiilor cu autism programe de terapie intensiva, timpurie, utilizand PECS, terapie comportamentala aplicata (ABA), logopedie, kinetoterapie, socializare, toate acestea alcatuite in urma evaluarilor initiale si periodice. La Centru fiecare copil lucreaza in camera sa, avand materialele sale si echipa sa de terapeuti si coordonatori cu multi ani de experienta in domeniu.

Facebook

http://www.facebook.com/ Asociatia AITA

Online

Stats

  • 727.178 hits