Posts Tagged ‘Copii autisti

Rezultatele ABA – programe de terapie ale copiilor mei

 

Andrei
Programul de terapie propriu-zis a inceput in mai 2006, cand copilul avea 2 ani si 4 luni, urmarind dezvoltarea tututror palierelor deficitare ale copilului. Dupa o perioada de preterapie in care s-a urmarit acomodarea copilului cu viitorii lui terapeuti si a terapeutilor cu copilul si problemele acestuia, echipa de 4 tineri terapeuti a inceput lucrul. Lucreaza si in prezent cate 2 ore pe zi dupa amiaza, dupa gradinita.
Programele initiale vizau dezvoltarea imitatiei din mai multe puncte de vedere: imitatie motorie, imitatie orala, imitatie verbala, dezvoltarea limbajului receptiv si ulterior expresiv; imbunatatirea contactului vizual a fost una dintre prioritati inca de la inceputul programului precum si invatarea abilitatilor de joc. Alaturi de acestea, programul initial continea exercitii pentru dezvoltarea motricitatii fine dar si de potrivire de obiecte si imagini, identice si ulterior similare si asocieri.
Jocului i-au servit mai multe programe – cuburi, inele, puzzle, prefa-te ca… joc simbolic de-a…, joc independent, jocul cu mingea, jocul cu tata, afirmatii in joc – anumite formule pe care copiii le folosesc in joc (sac, sac nu m-ai prins!, cine nu e gata il iau cu lopata! etc).
Pentru comunicare si limbaj verbal s-au parcurs o serie de programe incepand cu cel de imitare orala, de exercitii de gimnastica faciala si respiratie, continuand cu multe exercitii de promovare a limbajului si tentatii de comunicare (cantece, poezii si onomatopee) continuand apoi cu imitarea verbala.S-a dezvoltat si limbajul spontan in mod surprinzator, daca la inceputul terapiei, in primele saptamani singurele cuvinte spuse de el erau: pa, papa, mama, poc, gata, repetate cu o frecventa foarte mica, in urmatoarea perioada numarul cuvintelor spuse spontam a crescut simtitor.
Programele au curs unele din altele copilul ajungand sa invete receptiv si expresiv cifrele , culorile , figurile geometrice, dar si programe ca: Da / Nu , alegerea obiectului pe care si-l doreste, colorat si desen, functionalitatea obiectelor, actiuni in vivo si pe imagini, verbe la prezent, discriminarea intrebarilor, informatii vagi, Intrebari inapoi Substantiv+adjectiv, pozitii spatiale, pronume personal, pentru ce este x? (foarfeca, paharul, pantoful…), pronumele posesiv, pluralul substantivelor, afirmatii – afirmatii, spune-mi despre asta, povesti, singular plural + articol, de ce?, completarea enunturilor logice, enunturi cu intrebari multiple posibile, ce lipseste, nu stiu, etc.Acum copilul merge la gradinita, spune poezii, striga persoanele de care are nevoie, cere si exprima lucruri, ii „spune” mamei pe cei care l-au suparat, spune povesti, gesticuleaza.
Comportamentul de protest – a luat forme diferite de la marait, tipat, plecat din camera de lectii, refuz de a coopera, cerut la pipi (cand a inteles ca este dus de cate ori cere), lovit cu capul de obiecte tari, toate acestea durand de la cateva secunde si minute pana la sesiuni intregi de 2 ore, uneori cate o saptamana intreaga si mai mult. Programul de terapie s-a confruntat cu perioade de protest generalizat in care am fost in situatia de a schimba strategiile, programele, materialele, si uneori sa luam efectiv cate o pauza.Stereotipiile au aparut brusc din cand in cand pe durata programului dar s-au rezolvat pe masura ce avea tot mai multe comportamente adaptative.

Mihai
La aproape 5 ani, inainte sa incepem terapia, mama il descria astfel „el vorbeste, multa ecolalie, inca nu foloseste – eu in conversatie decat daca repeta dupa noi, nu prea pune intrebari. Are probleme cu mentinerea atentiei, e destul de hiperactiv, are memorie buna de care se foloseste – mai mult decat de logica. Contact vizual destul de bun, jocul cu ceilalti copii e foarte primitiv, mai mult ii imita, nu intelege jocul lor in majoritatea cazurilor, incearca sa interactioneze cu ei dar nu stie cum sa se joace, fuge in cercuri uneori. Avem mari problem cu tipatul ca semn de protest. Si-a format o rutina in momentele de protest – tipa , striga, tranteste usile, vrea sa se loveasca, sa se piste, zgarie, loveasca la cap. Asta se intampla zilnic de foarte multe ori si nu stim cum sa il dezobisnuim. Nu ii place sa se supuna regulilor unui grup – face doar ce vrea el”.
Programul de terapie a urmarit 2 directii:
– pe de o parte clarificarea si organizarea cunostintelor deja invatate si continuarea programului cognitiv;
– pe de alta parte corectarea comportamentelor indezirabile si invatarea unor reguli sociale adecvate.A trecut repede prin programe ca: Prepozitii, Categorii, Cifre, Substantiv + adjectiv, Antonime, Pronumele personal, Informatii vagi, Wh questions, Intrebari sociale.
Conversatia, programele de autoservire, motricitatea fina, scrierea & desenul sunt programe care continua, desavarsind o serie de abilitati deja formate.
Comportamentele neadecvate s-au reglat cu ajutorul DRO (recompensarea diferentiata a unor comportamente dorite si trecerea comportamentului nedorit in extinctie), dar si odata cu introducerea unei pedepse (introducerea unui stimul neplacut in momentul in care aparea comportamentul problema).
Am folosit mai multe sisteme de tokeni care au contribuit foarte mult la stabilizarea comportamentului copilului:
– in timpul lectiilor: tokeni de lectie;
– pentru fiecare sitting parcurs si comportament bun un token mai mare, mai valoros: tokeni de bord;
– tokeni primiti in timpul liber de la familie pe care ii putea schimba la magazin pentru o recompensa dorita.
In continuare, la 6 luni de la inceperea programului, copilul merge la gradinita, neinsotit, iar acasa are un program de 2 ore de terapie si parcurge programe noi, provocatoare cum sunt: Pronumele posesiv, gen si numar (pluralul substantivelor), functionalitatea obiectelor circle time, secventialitate, litere, cifre (adunari), completarea fiselor de lucru etc.

Ana
Ea avea 4 ani jumatate si lucra ABA cu mult inainte de a ne cunoaste noi, avea aproape 6 luni de lucru cand am inceput sa lucram impreuna, fara rezultate spectaculoase. Am restabilit bazele programului, s-a reorganizat programul si am pornit cu o parte din programele vechi si cu o serie de programe noi.
Noutatea a constat in faptul ca s-au introdus programe de verbalizare, care nu existau in programul copilului inainte. Programele de inceput au fost: imitare orala, verbala sunete si cuvinte, promovarea limbajului, potrivire 3D, receptiv obiecte, instructii cu obiecte, joc independent, joc social, puzzle, imitare motorie, instructiuni.
Copilul invata sa raspunda la comenzi in mod automat in Mass Trial dar atunci cand erau rotite cu alte comenzi anterior invatate nu reuseste sa discrimineze, si sa realizeze corect comenzile. Nu sesiza schimbarea comenzii si nu se concentra intr-o sarcina repetitiva, intelegea o comanda si o executa, chiar cu placere in contexte naturale, dar nu de mai multe ori consecutiv. Realizeaza lucruri care au fost exersate cu multa vreme in urma si de care isi aminteste perfect, dar nu realizeaza corect comenzi care i se dau zilnic.
Desi in sitting-uri, in timpul terapiei, nu discrimineaza si rezultatele ei in procente nu erau mai mari de 60 %, la itemii introdusi in RR, copilul invata multe lucruri de la parinti prezentate in mediu natural. A invatat sa imite verbal; dupa luni de exersari combinate cu un tratament homeopat s-au vazut primele rezultate, copilul reusind sa imite un numar mare de cuvinte.
Dupa 8 luni de terapie, in programe reusise sa acumuleze foarte putine informatii si cunostinte, motiv pentru care o parte au fost scoase, ramanand un numar restrans de programe si itemi care se lucrau simultan.
ABA are un caracter repetitiv, strict, teoretic, iar EA a dovedit ca invata mai bine contextual decat teoretic intr-un sitting orgnizat de terapie ABA. Regulile stricte ale unui sitting au scazut responsivitatea copilului, achizittile fiind facute doar in afara orelor de terapie, motiv pentru care i s-a recomandat sa continue terapia intr-o alta abordare; o alta terapie care sa-i dea libertatea de exprimare si miscare de care are nevoie.

Ioana
Ea a inceput la 2 ani fara o luna. Nu raspundea la nume, nu facea contanct vizual la cerere, se lipea de ecranul Tv-ului si nu-i pasa de nimic din ceea ce se petrecea in jurul ei, iar din cand in cand spunea cate un cuvant prin care ne semnala o dorinta.
Am inceput programul in octombrie, primele obiective fiind legate de raspunsul la nume, contactul vizual si stimularea limbajului.
Programele introduse initial au avut mare succes, copilul invatand repede miscarile introduse in imitare motorie cu sau fara obiecte, instructiuni, schema corporala, obiectele in receptiv, onomatopeele, exercitiile de imitare orala etc insa cele de contact vizual si raspuns la nume au mers greu si inca intampinam dificultati. In timpul vacantei de iarna s-a pierdut din nou raspunsul la nume, si practic am inceput in ianuarie inca o data acest program. Un alt program cu mari dificultati a fost cel de potrivire unde nu am reusit sa parcurgem decat etapa de 3D – 3D.
Pe masura ce s-a acomodat la program a devenit foarte responsiva si interesata, recompensele care constau in dulciuri si-au pierdut valoarea si acum lucreaza pentru creme de maini, parfum si tot felul de recompense sociale.
Au trecut 6 luni de la demararea programului si EA a invatat persoanele din anturaj in receptiv si expresiv, da / nu pe care le foloseste spontan corect, in imitare verbala parcurgem sunetele si cuvintele cu dificultati, iar obiectele din receptiv au intrat si in expresiv, face alegeri si isi exprima preferintele, face puzzle cu drag, se joaca o multime de jocuri cu papusi, cu animale, de-a gatitul, de-a spalatul si calcatul, si a invatat sa-si astepte randul si sa se joace jocuri sociale, invata verbe in receptiv si expresiv, te urmareste cand ii arati obiecte intr-o anumita directie, invata culorile.
Limbajul spontan s-a dezvoltat foarte mult, acum cere spontan ce are nevoie (apa, iaurt, peria, crema, parfum, ciocolata, sus, afara, foame, etc) striga persoana care vrea sa vina la ea, cere ajutorul cand nu poate face ceva si se exprima in propozitii simple „Deschide capacul”, „Scoate ghetutza”, „Hai, vino”, canta toate cantecelele de pe cutiuta muzicala si este o fetita foarte fericita!

Etichete: ,

Rezultatele ABA – programe de terapie coordonate de specialisti din strainatate

 

ABA (analiza aplicata a comportamentului) este un program individualizat de terapie, adaptat de Dr. Ivar Lovaas pentru copiii cu tulburari pervazive de dezvoltare, in special pentru cei cu autism. In toate studiile lor Lovaas, Smith, DeMeyer si Rutter si altii, ani la rand, au aratat ca la incheierea unui astfel de program de terapie, in general dupa 2 ani, exista 3 grupuri distincte de rezultate la copiii prescolari:
– unul dintre grupuri ajunge la functionare normala dupa aplicarea tratamentului intensiv,
– un grup intermediar realizeaza o serie de progrese
– iar un grup rezidual nu a avut decat foarte putin de castigat de pe urma tratamentului, motiv pentru care copiii au fost orientati catre alte forme de terapie.
ABA este un program de lunga durata, in care copilul dobandeste abilitati pe care nu le are, invata lucruri noi, invata cum sa se poarte, invata sa vorbeasca, sa se joace. Lucrurile se construiesc unele din altele cu rabdare, cu multa munca si progresele nu apar peste noapte; ABA nu face copilul “bine”, ci il ajuta sa recupereze intarzierile in dezvoltare impletind alaturi de terapia comportamentala elemente de logopedie, ergoterapie, terapie prin joc etc.

I. Despre EA:
  Primul copil cu care am lucrat in sistemul ABA, riguros, profesionist, cu supervizor atestat din Israel, a fost o fetita care la inceputul programului avea 8 ani, non verbala si cu achizitii minime pe toate palierele de dezvoltare. Echipa formata atunci din 6 terapeuti si coordonata excelent din Israel, lucra cu copilul dupa urmatorul program: dimineata copilul mergea insotit la scoala (clasa I) pana la ora 11, apoi avea terapie pana la pranz. Urma o ora jumatate pentru masa si somn si de la 15 pana la 19 din nou program de terapie.

Am invatat principiile de terapie comportamentala si primele programe, si am pornit un program care continua si astazi. Programele initiale, stabilite de coordonator, vizau toate ariile de dezvoltare ale copilului: cognitiv, social, comunicare si limbaj, motricitate si autoservire. Aveam programe de imitare (motorie, verbala, orala, desen etc), receptiv (instructiuni & instructiuni functionale, obiecte, partile corpului), joc (independent si social, puzzle), motricitate fina si grosiera, potrivire, da / nu, cantece cu miscari, la care se adaugau programele de autoservire (toaleta, spalatul pe maini, pe dinti, imbracatul, incaltatul etc).
Corectarea comportamentelor neadecvate si de protest au facut parte inca de la inceput din programul care a fost creat special pentru acest copil. Dupa 2 ani de terapie copilul dobandise o serie de abilitati sociale si de joc, motrice si de autoservire si avea un program foarte riguros stabilit si urmarit/ evaluat, si se prezenta astfel:
Pe linia comunicarii si limbajului – invatase sa comunice cu ajutorul pictogramelor PECS (aprox. 50 de imagini pe care le folosea corect in mare parte din timp). Imita verbal cateva sunete si silabe si ocazional folosea cuvantul DA cu sens. A invatat in programe cateva gesturi sociale (vino!, multumesc!, Nu! nu stiu!) pe care le folosea adecvat.-
Autoservire: programul de toaleta nu a fost consolidat, masa se desfasura cu ajutor fizic, la fel imbracatul, incaltatul, stersul gurii (salivatie abundenta), spalatul pe maini, pe dinti ori dusul desfasurandu-se doar cu ajutor fizic din partea adultului.-
Programele initiale de terapie se regasesc si dupa 2 ani de terapie: imitare (motorie, verbala, orala, desen etc), receptiv (instructiuni, obiecte, partile corpului), joc (independent si social, puzzle), motricitate fina si grosiera, potrivire, da / nu, cantece cu miscari, la acestea adaugandu-se multa generalizare, receptiv persoane si litere, memory game si alte jocuri, intrebari sociale (cu ajutorul pictogramelor), programe pentru controlul salivatiei, responsivitate, fluenta.Tot acest program de terapie a fost si este un efort extraordinar din partea tuturor celor implicati: copil, familie, terapeuti, coordonator iar copilul a progresat in limitele potentialului lui (care nu a tinut cont de pregatirea terapeutilor sau de doctoratul coordonatorului ori sacrificiile famliei). Au existat suisuri si coborasuri si perioade de maxima oboseala si frustrare dar si de achizitii foarte importante pentru copil. Programul continua si astazi.

II. Despre EL:
  La cateva luni de la demararea acestui proram, cu acelasi coordonator, am inceput lucrul cu un baietel de aproape 5 ani. Tinand cont de particularitatile copilului, care vorbea, in sensul ca raspundea la intrebari, dar nu initia comunicare, aici programele de inceput au fost:Antonimele, Substantiv – Verb – Substantiv , Etichetarea expresiva a obiectelor, Afirmatii mutuale, Desen, Motricitate fina, Intrebari sociale, Substantiv + culoare, Imitare motorie – dans, Cantece cu miscare, Instructiuni functionale, programe de autoservire. Evolutia a fost total diferita, copilul parcurgand repede programele si recuperand intr-un ritm foarte alert.
La 3 luni de la inceperea terapiei, multe programe erau deja masterate si fusesera introduse altele noi, mai provocatoare pentru copil si terapeuti: Categorii si subcategorii, Discriminarea intrebarilor, Joc social, Joc independent, Secventialitatea, si multe programe de generalizare.
Dupa un an de la inceperea programului, copilul mergea la gradinita si isi continua si acasa programul de terpie care urmarea de asta data:
Sustinerea unei conversatii (sa puna intrebari, sa raspunda la intrebari, sa faca afirmatii, sa formeze propozitii noi, originale);
Formularea de afirmatii si intrebari multiple, sa spuna o poveste;
Invatarea regulilor gramaticale pentru formarea pluralului, pronumele personal etc;
Scris – citit litere si cifre;
Cunostintele de matematica;
Engleza;
Rezolvarea de fise de lucru independent;
Jocul cu copii de aceeasi varsta;
Programul la gradinita unde se urmarea: sa raspunda educatoarei la sarcini, sa se joace si sa vorbeasca cu copiii, sa invete lucruri noi, sa se poarte frumos, politicos.
Sacrificiile facute de aceasta familie, in special de catre mama, alaturi de terapeutii ei si de coordonatoare au facut ca acest copil sa se integreze si sa raspunda acum cerintelor mediului in mod adecvat. Este un triumf al vietii peste obstacolele ei.

III. Despre o alta EA:
  EA a inceput terapia acum un an, la 2 ani si 4 luni, avand tot o echipa de 6 terapeuti, si coordonator din strainatate. Perioada de preterapie in care s-a facut doar cooperare a durat foarte mult, acomodarea copilului la program a fost dificila, iar programele au inceput mult mai tarziu dupa workshopul initial. Programele initiale, avand in vedere particularitatile ei au fost: imitarea motorie, culori – sortare, potrivire 3D, imitare cu obiecte, alegere, jocul cu mingea.Incet, incet copilul s-a adaptat la program si au fost introduse si alte obiective exprimate in programe ca: instructii, Cuburi, Raspuns la nume, Da/ Nu, Imitare verbala sunete si cuvinte, Colorat, Puzzle, Joc independent, Cantece cu completare. Desi initial progresul pe verbalizare a fost foarte lent, (abia dupa cateva luni de la inceputul terapiei au aparut primele succese) si se dorise introducerea sistemului PECS, copilul a demonstrat ca isi poate insusi sistemul verbal de comunicare si s-a renuntat la comunicarea cu ajutorul imaginilor.

Autostimularile si comportamentele neadecvate, care se nasc si dispar in anumite intervale de timp, au mai incetinit ritmul programului, insa progresele dupa un an de terapiei sunt extraordinare:
A masterat in receptiv si expresiv o multime de obiecte uzuale, camere, categorii de obiecte, persoane, culori, verbe, partile corpului, instructiuni pe care le si foloseste adecvat.A trecut prin programele de imitatie motorie (Fa ca mine! si Fa ca ea!), apoi gimnastica.
Deseneaza, construieste cu cuburi, face puzzle cu drag, raspunde la intrebari sociale.
Se joaca independent, paralel, si in pereche (joc social), se joaca cu partener cu mingea si alte jocuri la masa si se joaca „Prinde-ma!”.
Merge acum la gradinita unde ii place si se descurca din ce in ce mai bine si unde generalizeaza programele de acasa.

Etichete: ,

ABA face minuni cu fiecare copil!

De ce?
Pentru ca este un sistem de invatare, un program de invatare prin care isi propune sa modifice comportamentul copilului in mod sistematic si intensiv. Sistemul are obiective clar formulate, impartite in sarcini mici, astfel incat evolutia copilului sa poata fi masurata permanent.
Intarirea comportamentului se face cu recompense, intreg sistemul functionand pe baza acestor intaritori, fie materiali, fie sociali.

Fiecare copil poate face progrese, obiectivele sunt impartite in pasi mici, mici pe care fiecare copil sa-i poata atinge, si daca stacheta este pusa prea sus, se da un pas inapoi si tot la succes se va ajunge. Acum, depinde insa foarte mult ceea ce inseamna acest succes, si de ce depinde el, pentru ca, pana la urma copilul da ritmul programului, si mai ales puterile lui.

Succesul in aceasta terapie depinde de 4 factori MAJORI:
1. Varsta copilului la intrarea in program;
2. Nivelul cognitiv, stabilitatea atentiei si autostimularile;
3. Profesionalismul echipei si al programului terapeutic;
4. Implicarea neconditionata a familiei.

Pentru a exemplifica, va propun 2 exemple de programe, pe durata a unui an:

Primul meu prietenare 10 ani, si a inceput la 8 ani un program de terapie ABA cu 2 ore pe zi, 4 zile pe saptamana. Diagnosticul este de autism, intarzierea in dezvoltare este profunda pe toate palierele si este un copil foarte pasiv.
Dupa un an de terapie baiatul reuseste cu succes sa-si intampine terapeutii cand vin la lectie, este interesat de activitati, isi cheama terapeutii la lucru, in camera la dulapul cu materiale si „ii pune la treaba”.
Comunicare si limbaj – a reusit sa invete sa comunice cu ajutorul imaginilor PECS nevoia de a i se indeplini dorintele (adesea vrea ciocolata, sa i se citeasca o poveste, sa dansam, tic-tac, suc, sandwich, sa asculte muzica etc).
Autoservire – a reusit sa bea cu cana, singur, incet incet, intai o lingura de lichid in ceasca (pentru a nu varsa si a avea succes), apoi doua, trei, acum chiar patru si nu le mai varsa pe tricou. A reusit sa invete sa ia cu mana lui bucata de ciocolata, sa o duca la gura si sa o manance. Inainte nu ducea nimic singur la gura.
Imitare orala – reusit sa invete sa deschida gura, sa scoata limba si sa spuna A.
Limbaj receptiv – a reusit sa discrimineze intre lingura, telecomanda, cana, telefon si minge.
Cognitiv & Joc – construieste un turn de 8 piese, se uita pe carti, da paginile una cate una si asculta povesti.
DA/NU l-a invatat pe NU, in imitare motorie, urmeaza si DA. Dezvoltarea atentiei & joc – conduce cu sutul o minge dintr-un punct in altul, si suteaza in „poarta” pentru a da gol.
Autoservire – isi duce jucariile la loc in dulap dupa fiecare sedinta. Ii place programul, isi iubeste recompensele, ma hartuieste cu imaginile PECS, pentru a i le da tot timpul, si are permanent succese mici dar sigure.

Cel de-al doilea prieten de care vreau sa va vorbesc – are 3 ani si 10 luni, si a inceput programul acum un an jumatate. Are diagnostic de tulburare de spectru autist. La intrarea in program (la 2 ani si 5 luni) nu raspundea la comenzi de nici un fel, nu avea contact vizual, nu vorbea de loc, comportamentele de protest erau vehemente si se inscriau intr-o paleta foarte larga: de la tipete, plans, autoagresivitate, trantit pe jos etc. Intr-un an si jumatate de terapie a trecut insa prin toate aceste programe:
Dezvoltarea imitatiei – din mai multe puncte de vedere: imitatie motorie, imitatie orala, imitatie verbala.
Intelegerea si discriminarea instructiunilor.
Dezvoltarea limbajului receptiv si ulterior expresiv: recunoastere a obiectelor si indicare a lor (receptiv obiecte), recunoasterea si indicarea partilor corpului sau raspunsul la o serie de instructiuni verbale, fara suport gestual.
Contactul vizual a fost una dintre prioritati inca de la inceputul programului.
Invatarea abilitatilor de joc: s-a inceput cu jocuri de puzzle si incastre, inele de pus in ordinea marimii pe stativ, constructii lego.
Alaturi de acestea programul initial continea exercitii pentru dezvoltarea motricitatii fine, potrivire de obiecte si imagini, identice si ulterior similare si asocieri.
Urmatorul pas a fost sortarea mai multor obiecte de acelasi fel, intelegerea conceptului de „la fel” si „diferit” in exercitii multiple implicand diferite categorii de obiecte.
De cand a inceput terapia un loc central i-a revenit Jocului, caruia i-au servit mai multe programe – cuburi, inele, puzzle, prefa-te ca…… joc simbolic de-a……, joc independent, jocul cu mingea, jocul cu tata.
Afirmatii specifice in joc.
Cu exercitiu sunstinut a trecut in 6 luni prin toti itemii programului destinat invatarii schemei corporale proprii, a altor persoane dar si pe papusi.
Categoriile de obiecte – apartenenta la categorii, si denumirea categoriilor de obiecte.
Pentru comunicare si limbaj verbal s-au parcurs o serie de programe incepand cu cel de imitare orala, de exercitii de gimnastica faciala si respiratie, continuand cu multe exercitii de promovare a limbajului si tentatii de comunicare (cantece, poezii si onomatopee) continuand apoi cu imitarea verbala.
Imitarea verbala.
Da/Nu – s-au invatat intai in imitare motorie, apoi in imitare verbala, si in situatii concrete. Un alt obiectiv important a fost sa faca alegerea obiectului pe care si-l doreste. La fel si raspunsul la nume dar si chemarea altor persoane de catre copil. A urmat un program in care a invatat sa raspunda la intrebari sociale si intrebari de cultura generala. Pentru colorat si desen obiectivele au fost: apucarea creionului si folosirea lui cat mai coorect in raport cu varsta copilului (3 ani), coloratul in contur, desenarea imitativa a unor semne.
Functionalitatea obiectelor: Ce faci cu?

Programele au curs unele din altele copilul ajungand sa invete receptiv si expresiv cifrele , culorile , figurile geometrice. A invatat actiuni in vivo si pe imagini, verbe la prezent.
Discriminarea intrebarilor – a fost un program introdus atunci cand Vio nu raspunde corect la intrebari legate de acelasi enunt.
Informatii vagi– a fost un program care a placut mult copilului si a invatat usor sa puna intrebari, pentru ca situatia ii era favorabila. (Ti-am adus ceva !!! Ce mi-ai adus?, Vine cineva !!! Cine vine?)
Intrebari inapoi.
Substantiv+adjectiv.
Pozitii spatiale.
Pronume – programul acesta a inceput dupa 6 luni de la inceputul terapiei si inca exista dificultati in intelegerea pronumelui personal „eu” si „tu”.

Alte programe pe care le-a masterat, nu neaparat in aceasta ordine: Antonimele (10 perechi de antonime);
Programul Memo – venit in ajutorul memoriei;
Verbe la prezent;
Pentru ce este x? (foarfeca, paharul, pantoful…);
Pronumele posesiv;
Pluralul substantivelor;
Afirmatii afirmatii;
Spunemi despre asta;
Povesti;
Singular plural + articol;
De ce?;
Completarea enunturilor logice;
Enunturi cu intrebari multiple posibile;
Ce lipseste;
Nu stiu.
Acum copilul merge la gradinita, spune poezii, striga persoanele de care are nevoie, cere si exprima lucruri, ii „spune” mamei pe cei care l-au suparat, spune povesti, gesticuleaza.

ABA invata copilul sa invete, sa raspunda la cerinte dar cerintele se formuleaza in functie de copil, de puterile copilului, totdeauna cu o treapta mai sus, dar cu posibilitate de intoarcere la treapta anterioara acolo unde copilul are un obstacol de nedepasit.

Etichete: ,

Copiii cu autism sunt diferiti! Caracteristice tuturor sunt problemele de comunicare si limbaj, de socializare si comportamentele repetitive, autostimularile si interesele restranse legate de persoane sau activitati.

Un copil cu autism poate avea deprinderi de autonomie personala foarte bine formate, nivel cognitiv conform varstei, dar sa nu raspunda la nume, prezinta intarziere in dezvoltarea limbajului, contact vizual slab sau inexistent, dezinteres pentru persoanele din jur, rezistenta mare la schimbare, si poate sa se opuna la realizarea oricarei sarcini ceruta de catre un adult manifestand protest vehement la incercarea de introducere in orice fel de activitate/interactiune.

Un alt copil poate intampina dificultati majore in mentinerea atentiei in activitate, lipsa contactului vizual, probleme de autonomie personala, dificultati in intelegerea limbajului receptiv si expresiv, dificultati in exprimarea verbala dar sa fie interesat de persoanele din jur si de interatiunea cu aceste persoane, sa zambeasca, sa le stea in brate si sa le mangaie.

Autismul se insoteste adesea de deficit intelectual, ultimile cercetari in domeniu arata ca peste 60 % dintre copiii autisti au un coeficient de inteligenta sub 50, si doar 6% au coeficientul de inteligenta peste 85. La testele de inteligenta, cel mai adesea obtin scoruri ridicate la la probele de performanta si cele mai slabe scoruri le obtin la rezolvarea itemilor ce necesita aptitudini verbale sau sociale. La copilul cu deficienta mentala se constata dificultati de intelegere a limbajului receptiv dar si dificultati de discriminare intre comenzi, obiecte, actiuni.

Deficitul de atentie poate aparea pentru ca aria de interese a copiilor cu autism este restransa si uneori mult diferita de cea considerata adecvata. Deficitul de atentie se traduce si in faptul ca nesesizand criterul cerut in rezolvarea unei sarcini apare esecul. Nu este atent la detaliile cerute si rezolva sarcinile dupa propriile criterii. „Nu este atent, dar stie” este ceea ce spun terapeutii si parintii. Copilul demonstreaza ca stie sa raspunda la anumite cerinte in conditiile unei motivari puternice. Indata ce i se prezinta recompensa preferata rezolva sarcina pentru a primi premiul dorit.

Tulburarile de limbaj se constata la apoape toti copiii cu autism, si se refera la limbajul verbal, la gesturi, sau la pointing.Copiii autisti nu dezvolta in mod spontan modalitati non-verbale pentru a exprima cererea, refuzul, sentimente etc. Ecolalia este foarte frecvent intalnita, fiind uneori singura forma de limbaj verbal la care copilul autist poate ajunge. Ecolalia poate avea sau nu functie de comunicare si poate fi imediata sau intarziata.

Maria este o fetita cu autism vesela, frumoasa, cocheta. Isi iubeste prietenii si are multi, iar cei cu care face terapie (ABA) ii sunt poate cei mai buni prieteni. 

Autismul ei se manifesta prin:

– tulburari severe de comunicare: spune cuvinte dar nu le foloseste cu sens de comunicare. Scoate o multime de sunete insa cel mai adesea nu vorbeste, dar canta.
– dificultati in intelegerea limbajului expresiv si receptiv;
– dificultati in captarea si mentinerea atentiei in sarcini si la lectii;
– dificultati motrice, care si ele ii ingreuneaza lectiile;
– tulburari de alimentatie care se refera atat la dieta cat si la modul in care reuseste sa manance singura;
– tulburari de somn;
– interes neobisnuit pentru obiecte;
– si inca multe altele…

Face terapie si se lupta mult pentru ca lista de mai sus sa se micsorezeInca mai are drum lung de parcurs si pentru ca ea sa poata face in continuare terapie are nevoie de tot ajutorul pe care fiecare dintre noi il poate oferi.


Redirectionez 2%

2% pentru Autism

Centrul de Terapie pentru Copiii cu Autism

Centrul AITA ofera copiilor cu autism programe de terapie intensiva, timpurie, utilizand PECS, terapie comportamentala aplicata (ABA), logopedie, kinetoterapie, socializare, toate acestea alcatuite in urma evaluarilor initiale si periodice. La Centru fiecare copil lucreaza in camera sa, avand materialele sale si echipa sa de terapeuti si coordonatori cu multi ani de experienta in domeniu.

Facebook

http://www.facebook.com/ Asociatia AITA

Online

Stats

  • 599,159 hits