Tulburările de digestie la copiii cu autism

Posted on: 3 Februarie, 2014

Asociatia AITAPsiholog AITA, Cornelia Andrei.

„Persoanele cu autism au adesea mai multe probleme de sănătate digestivă decât media populaţiei. 1 din 4 copii cu autism sunt susceptibili de a prezenta cel puţin un simptom gastro-intestinal cronic. Numeroase studii au semnalat la subiecţii cu autism existenţa în intestin a unei bacterii patogene Clostridia, prezentă intr-un volum cu mult mai ridicat decît la persoanele neurotipice.”

  • Definiţie

Flora intestinală , este un organism cu rol principal în digestie şi imunitate, având ca şi alcătuire un adevărat microsistem constituit din sute de specii de bacterii aşa-numite „bune”, care ocupă suprafaţa microflorei.

  • Studii

Specialiştii au studiat pe un lot de 20 de subiecţi cu autism şi 20 de subiecti cu dezvoltare neurotipică, cu vârste cuprinse între perioada copilăriei mici şi cea a adolescenţei tinere , felul cum se manifestă dezechilibrul florei intestinale pentru a vedea ce diferenţe există între cele două loturi puse sub cercetare.

Metoda ultra-modernă de evaluare a scos la iveală faptul că mai bine de jumătate dintre subiecţii cu TSA , au semnificativ mai puţine tipuri de bacterii intestinale, benefice, împreună cu cantităţi reduse de trei tulpini – Prevotella, Coproccocus şi Veillonellaceae, cu rol extrem de important în tranzitul intestinal , bacterii ce se fac responsabile pentru descompunerea hidrocarburilor şi care de asemenea au rol în fermentaţie. Spre deosebire de copiii cu dezvoltare normală, la copiii cu autism s-a constatat lipsa bacteriilor de tip Prevotella , cea care este principalul membru al comunităţilor microbiene şi existenţa unei bacterii –Sutterella , bacterie răspândită doar în rândul subiecţilor cu diagnosticul de TSA.

Una din concluziile la care au ajuns medicii şi cercetătorii se leagă şi de problemele de comportament pe care le manifestă copiii cu autism.

  • Caracteristici legate de tulburarea digestivă şi diagnosticul de TSA.

O serie de cercetări care urmăresc ariile de afectare ale creierului la copiii cu TSA , relevă prezenţa în concentraţii crescute a  unei substanţe derivată din triptofan, serotonina cu rol de transmiţător al mesajelor în creier, şi care poate afecta modul de procesare a informaţiilor senzoriale , acestea fiind responsabile de dificultăţile de învăţare şi de o desincronizare senzorială.

S-a constatat un nivel ridicat al cazurilor unde dificultăţile de alimentaţie şi imunitatea scăzută a organismului au o pondere tot mai mare  în rândurile copiilor cu autism.

Deseori , lista de alimente a copilului , este limitată la 3-4 produse , din care de cele mai multe ori se exclud fructele şi legumele , iar culoarea alimentelor nu variază , existând o preferinţă strictă pentru tot ce are culoare deschisă , bej sau alb cum sunt pâinea, iaurtul, grişul cu lapte. Acest proces devine dificil deoarece este de aşteptat ca gradul de subnutriţie să fie accentuat , însă la toate acestea se mai adaugă şi comportamentul ritualic al copilului de a consuma doar acelaşi tip de alimente fiind retincenţi la orice alt meniu , ceea ce scade cu mult capacitatea de funcţionare în condiţii optime a creierului prin lipsa de vitamine şi minerale necesare dezvoltării cognitive. O altă problemă se dovedeşte a fi şi consumul alimentelor pasate care împiedică astfel formarea musculaturii la nivelul cavităţii bucale , ceea ce reţine cu mult dezvoltarea limbajului.

 

Una din metodele adoptate pentru a diversifica alimentaţia copilului cu autism este inclusă în cadrul programului terapeutic, din cadrul asociaţiei noastre, AITA (Asociaţia pentru Intervenţie Terapeutică în Autism ) , unde copiii învaţă într-un cadru structurat să consume şi alte alimente.

O altă concluzie reiese din studiul conform căruia o gamă largă de bacterii patogene  care conţin lipopolizaharide , afectează mai multe ţesuturi printre care şi creierul , provocând iritaţii care subţiază permeabilitatea barierei hemato-encefalice dintre sânge şi creier permiţând astfel pătrunderea în creier a unor sunstanţe toxice.

Flora intestinală  ţine sistemul imunitar sub control prin menţinerea unui echilibru între bacterii. În cazul în care bacteriile dăunătoare sunt prezente într-un număr mai mare , atunci riscul apariţiei tulburărilor gastrice şi al bolilor, creşte considerabil… „dezvoltarea mediului patogen conducând la dezechilibre ce afectează nu numai stomacul ci întregul sistem nervos central şi sistemul nervos somatic, responsabil cu recepţia stimulilor veniţi din exterior şi cu controlul voluntar al mişcărilor corpului.”

 

  • Tratamentul cu probiotice şi prebiotice

Probioticele inlesnesc colonizarea intestinului cu bacterii esenţiale.

Prebioticele sunt cele care au funcţia de a hrăni bacteriile bune.

Împreună menţin sistemul digestiv în stare optimă.

Probioticele se întâlnesc în lactate şi în suplimente de probiotice

Prebioticele se întâlnesc în legume şi în cereale.

 

–          Referinţe: Williams, B. L.; Hornig, M.; Parekh, T.; Lipkin, W. I. (2012). „Application of Novel PCR-Based Methods for Detection, Quantitation, and Phylogenetic Characterization of Sutterella Species in Intestinal Biopsy Samples from Children with Autism and Gastrointestinal Disturbances”;

–          Educarea persoanelor cu întârzieri de dezvoltare-Tehnici de bază ale intervenţiei comportamentale, O. Ivar Lovaas şi Andrew Bondy, Greg Buch, Howard G. Cohen, Kathryn Dobel, Svein Eikeseth, Lori Frost, Ronald Huff, Eric V. Larsson, Nina W. Lovaas, Gary S. Mayerson, Tristam Smith, Valerie Vanaman, Jacqueline Wynn, traducere din limba engleză de lect. dr. Alina Ţigău, Editura Frontiera, 2012;

–          Ghid de terapie ABA, partea I, Strategii de modificare a comportamentului copiilor cu autism, Ron Leaf, John McEachin, Jamison Dayharsh, Marlene Boehm, traducere din limba engleză de Ileana Achim, Editura Frontiera, Bucureşi 2010.

–          Dezvoltarea autismului poate avea legătură cu lipsa bacteriilor intestinale utile , Sorina Bujarov.

–          Copilul desincronizat senzorial, Carol Stock Kranowitz

–          Dr. Lucian Ilie, Tulburările de spectru autist.

–          Manual de buzunar de psihiatrie clinică : Kaplan & Sadock

–          Revista de educaţie medicală continuă, nr.96, Medic.ro, articol din rubrica Psihologie „Microbiomul si autismul”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Redirectionez 2%

2% pentru Autism

Centrul de Terapie pentru Copiii cu Autism

Centrul AITA ofera copiilor cu autism programe de terapie intensiva, timpurie, utilizand PECS, terapie comportamentala aplicata (ABA), logopedie, kinetoterapie, socializare, toate acestea alcatuite in urma evaluarilor initiale si periodice. La Centru fiecare copil lucreaza in camera sa, avand materialele sale si echipa sa de terapeuti si coordonatori cu multi ani de experienta in domeniu.

Facebook

http://www.facebook.com/ Asociatia AITA

Online

Stats

  • 563,490 hits
%d blogeri au apreciat asta: