Logopedia în cazul copilului cu autism

Posted on: 31 Ianuarie, 2014

SET EDURELLEPsih. Andreea Mățăuan – AITA

Psih. Roxana Clinciu – AITA

Logopedia este știința care se ocupă cu educarea limbajului. În tulburarea de spectru autist (TSA), comunicarea și limbajul reprezintă una din ariile major afectate, absența vorbirii fiind adesea motivul care îi determină pe părinți să caute răspunsuri. Atunci când, în urma investigațiilor, părinții află de diagnosticul copilului lor de TSA ei pot primi două tipuri de îndrumări în privința logopediei care se află în opoziție:

–          Are nevoie doar de logopedie.

–          E prea mic pentru logopedie, logopedia doar corecteză limbajul, nu ajută la apariția sa.

Prima afirmație poate conduce intervenția terapeutică într-o direcție eronată. Recuperarea copilului cu autism este un proces complex, care presupune mai mult decât doar dezvoltarea comunicării. Recomandarea este de a combina logopedia cu terapia ABA, care este terapia cu cele mai multe dovezi știintifice în ceea ce privește eficiența în recuperarea copiilor cu autism. Pentru o terapie logopedică cu efecte maxime, este nevoie de cooperare din partea copilului, de abilități de imitatie bine dezvoltate, de soluții clare în privința comportamentelor neadecvate. De îndată ce copilul este încadrat într-un program de terapie, el va fi mai receptiv la cerințe, va învăța prin întăritorii oferiți si va putea să-și adapteze comportamentul în mod adecvat la mediu, devenind mult mai receptiv la sarcinile logopedice de stimulare a limbajului.

Cea de-a doua recomandare poate avea un efect benefic pentru începerea unui program de recuperare, chiar dacă, așa cum vom vedea, nu este în totalitate corectă. Atunci când sunt sfătuiți astfel, părinții vor căuta cât mai repede să înceapă o intervenție specializată pentru TSA, iar ABA este cunoscută deja în România și vor putea avea acces destul de rapid la ea. Apoi, intrând într-un program timpuriu de ABA, copilul va avea parte și de logopedie.

Așadar, ce este de făcut? Din argumentația de mai sus rezultă că un copil cu TSA are nevoie de logopedie, însă nu doar de logopedie. Mai jos sunt câteva informații și recomandări ce pot fi utile părinților în alegerea unei intervenții adecvate:

1.      Logopedia face mai mult decât să corecteze pronunția

În sfera logopediei intră atât dezvoltarea limbajului expresiv (ceea ce copilul spune), cât și dezvoltarea limbajului receptiv (ceea ce copilul înțelege). Comunicarea expresivă include atât limbaj vocal, cât și limbaj gestual. Mai mult, scrisul și cititul sunt și ele abilități ce țin de limbaj. De aceea, veți vedea un logoped că lucrează exerciții de motricitate, de coordonare ochi-mână, de mișcări ale corpului și ale gurii, exerciții de respirație. Corectarea pronunției este doar o mică parte din munca unui logoped.

2.    Nu doar logopedul este responsabil de dezvoltarea limbajului

Aceasta este un obiectiv care e nevoie să fie urmărit de toate persoanele care intră în contact cu copilul. Timpul pe care logopedul îl petrece cu copilul este unul scurt în comparație cu cel în care familia interacționează cu acesta. De aceea, colaborarea cu logopedul este esențială: participarea părinților la unele ore de logopedie, urmarea recomandărilor, stimularea permanentă a limbajului, corectarea acestuia, participarea la întâlnirile cu întreaga echipă pentru stabilirea unor obiective comune și a unor strategii de implementare specifice. Atunci când toată lumea va urmări aceleași obiective, copilului are șansa să aibă succes mai rapid, iar rezultatele pot fi mai temeinice.

3.      În cazul copiilor cu TSA logopedia poate începe înainte de 4 ani

Recomandarea conform căreia nu este nevoie de intervenție logopedică înainte de 4 ani se referă la cazurile în care limbajul s-a dezvoltat firesc, a apărut la timp, copilul înțelege limbajul, se poate exprima astfel încât să se facă înteles, însă sunt prezente tulburări la nivelul pronunției (dislalia, dizartria, rinolalia) sau tulburări de ritm sau fluență (balbismul- bâlbâiala, tahilalia-vorbirea precipitată, bradilalia- vorbirea prea lentă). În aceste situații, se așteaptă demararea programului logopedic până la 3 ani și jumătate – 4 ani deoarece este posibil ca dificultățile de vorbire să fie cauzate de insuficienta dezvoltare a aparatului fonoarticulator sau a sistemelor cerebrale implicate în vorbire și să se corecteze de la sine până la 4 ani. Însă în cazul copiilor cu TSA, este recomandat ca logopedia să însoțească terapia ABA, urmând aceleași principii, pentru a contribui la achiziționarea limbajului. La copiii cu TSA limbajul nu va apărea de la sine.

4.      Terapia ABA implică activități multiple de stimulare și achiziționare a limbajului

Programul de intervenție în ABA este individualizat în funcție de nevoile fiecărui copil, însă orice intervenție conține în cea mai mare parte programe ce țin de stimularea limbajului. Toate programele care cer copilului să arate ceva sunt programe de limbaj receptiv (dezvoltă înțelegerea limbajului), la fel sunt și programele de instrucțiuni. Dezvoltarea abilităților de imitare și a aptitudinilor motrice ajută, de asemenea, la dezvoltarea comunicării. Verbal Behavior încurajează comunicarea spontană din partea copilului, dar și răspunsul adecvat la întrebări. În ora de terapie se realizează și stimularea verbalizărilor spontane și/sau la cerere, corectarea anumitor sunete, modelarea de noi sunete, cuvinte, propoziții. În concluzie, o oră de terapie ABA este o oră de stimulare a abilităților de comunicare și limbaj.

5.      Există abilități importante de limbaj pe care le puteți evalua la copilul dumneavoastră

Deciziile ce țin de intervenție pleacă de la evaluarea prin observație directă a abilităților prezente ale copilului. Mai jos găsiți o listă cu abilități de comunicare și limbaj pe baza căreia puteți vedea unde se află copilul dumneavoastră în acest moment și pe ce este nevoie să insistați:

  • Repetă cuvinte după adult la cerere.
  • Răspunde cu ”da” sau ”nu” la întrebări care cer astfel de răspunsuri.
  • Răspunde adecvat și în scurt timp la întrebări care solicită informații.
  • Urmează instrucțiuni.
  • Arată obiecte/persoane/părți ale corpului etc la cerere.
  • Cere ce-și dorește gestual sau verbal.
  • Cere oprirea unei activități.
  • Denumește obiecte/stări pentru a iniția contactul social.

Puteți considera că are oricare abilitate din cele de mai sus dacă are o rată de succes de aproximativ 80%.

 

Bibliografie:

Verza E. (2000) Tratat de logopedie Vol. I, Ed. Semne, București

Bondy A., Frost L. (2002) The Picture Exchange Communication System, Pyramid Educational Products

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Redirectionez 2%

2% pentru Autism

Centrul de Terapie pentru Copiii cu Autism

Centrul AITA ofera copiilor cu autism programe de terapie intensiva, timpurie, utilizand PECS, terapie comportamentala aplicata (ABA), logopedie, kinetoterapie, socializare, toate acestea alcatuite in urma evaluarilor initiale si periodice. La Centru fiecare copil lucreaza in camera sa, avand materialele sale si echipa sa de terapeuti si coordonatori cu multi ani de experienta in domeniu.

Facebook

http://www.facebook.com/ Asociatia AITA

Online

Stats

  • 563,490 hits
%d blogeri au apreciat asta: