Mamica lui David povesteste

Posted on: 9 Aprilie, 2012

Numele meu este Liliana si sunt mama lui David, un baietel minunat in varsta de 4 ani si 7 luni. Pana la varsta de 1 an si jumatate David s-a dezvoltat normal din toate punctele de vedere si avea achizitii pe limbaj (spunea si arata “Pa, pa!” cand plecam de acasa, “Da!”, “Nu!” si “papa” cand ii spuneam ca e gata masa si il asezam pe scaunul de luat masa). In jurul varstei de 1 an si jumatate au inceput sa dispara achizitiile, nu mai spunea cuvintele stiute si nu a mai invatat altele noi, iar sunetele parca i se opreau in gat si nu le putea elibera in mod controlat.

Am inceput sa observ inca de atunci ca David e putin diferit fata de ceilalti copii cu varste apropiate ai prietenilor sau copii cu care ne intalneam in parc. David nu ne privea in ochi, nu se intorcea daca il strigam, nu vorbea, nu interactiona cu alti copii, in schimb tipa foarte des si facea crize de nervi atunci cand i se refuza ceva si era excesiv de agitat. Alti copii de varsta lui daca nu puteau sa vorbeasca si sa intrebe anumite lucruri, aratau cu degetul si se faceau intelesi de cei din jur ca doreau sa stie ce este un anumit obiect sau ca si-l doresc; David nu era interesat de nimic din jur ci doar sa alerge, sa urce si sa coboare trepte si sa se catere pe diverse lucruri. Din punct de vedere al abilitatilor fizice era chiar mai dezvoltat decat ceilalti copii. Pe mine si pe sotul meu ne ingrijora faptul ca nu vorbea si ca nu ne arata nici un fel de atentie sau afectiune dar rudele si cunoscutii incercau sa ne linisteasca cu replici care acum ma fac sa zambesc, de genul: “baietii vorbesc mai greu, dupa 3 ani…” “e nazdravan…”

Privind in urma mi se pare ca semnele erau clare si alarmante dar la momentul respectiv luptam cu o negare a realitatii si o teama paralizanta de a ma confrunta cu o viata de lupta impotriva unei maladii despre care nu stiam prea multe si despre care lumea vorbea in soapta, aruncandu-si niste priviri pline de inteles: “uite-l si pe ala, are sindrom din ala, stii?” Asa cum le auzisem in parc pe niste bunici/bone vorbind de un baietel cu probleme. Asta urma sa ne astepte pe noi ?! Mai bine bag capul in pamant si ma prefac ca totul e ok, poate ca o sa dispara in timp orice problema, mi-am zis … Si am ales sa ignor problema pana cand situatia a devenit atat de grea iar crizele lui David atat de greu de suportat sau administrat incat nu am mai putut ignora nimic.

David a fost diagnosticat la varsta de 2 ani si 4 luni cu ADHD (Attention deficit hyperactivity disorder) si tulburari de spectru autist (TSA) de catre doamna Dr. Iuliana Dobrescu. Diagnosticul a venit ca un fulger care ne-a inmarmurit pentru un timp iar cand am iesit din starea initiala de soc am facut ceea ce cred ca au facut toate familiile care s-au confuntat cu asa ceva: am plans, ne-am intrebat “de ce tocmai copilasul nostru?”, ne-am invinovatit, etc.

Apoi am inceput sa citim de pe internet ce inseamna autismul, sa ne informam in legatura cu manifestarile, cazuri si rate de integrare in societate a copilului cu autism si asa cautand informatii am gasit intr-o zi site-ul www.autism-aita.ro iar acolo pe prima pagina era lista cu simpomele care ar trebui sa atraga atentia parintilor ca copilul lor ar putea sa aiba tuburari din spectru autist si ca are nevoie sa fie vazut de un specialist. Citeam lista si plangeam atat de tare incat nu mai vedeam cuvintele de pe ecran din cauza lacrimilor: David le avea aproape pe toate! Atunci am pus mana pe telefon si am sunat la nr de telefon de pe site, la capatul celalalt era Dna Daniela Martinescu care a acceptat sa il evalueze pe David si sa ne propuna un program de interventie terapeutica ABA. Nu am stiut asta atunci dar tocmai ii salvase viata copilului meu.

Inainte sa implineasca 3 ani David a inceput terapia. Echipa era formata din coordonator si doi terapeuti. Asa a intrat in viata lui David si a noastra, echipa de oameni minunati de la AITA. David a inceput terapia cu 2 ore/zi, 5 zile/saptamana iar dupa 1 luna am continuat cu 3 ore/zi, 5 zile/saptamana. Obiectivele au fost: incetarea comportamentelor neadecvate si inlocuirea lor cu comportamente adecvate, initierea unei comunicari cu el chiar si non-verbala (deoarece crizele erau declansate de frustarea acumulata in timp din cauza faptului ca nu se putea exprima), dezvoltarea capacitatii de autoservire (sa manance singur, sa se imbrace singur, sa faca treaba mica/mare la toaleta sau olita) etc.

Dupa ce a trecut perioada de tatonare de la inceputul terapiei, terapeutii i-au castigat increderea lui David si opozitionismul nu a mai fost asa puternic lasand rezultatele sa apara. David a invatat sa raspunda la solicitari si la sarcini, sa participe la lectii si sa se joace. Dupa 6 luni de terapie, David putea sa vorbeasca, sa ceara adecvat ceea ce dorea, sa numeasca si sa arate partile corpului, sa faca puzzle-uri, sa insire margele pe siret, sa decupeze cu foarfeca forme geometrice, sa deseneze, sa coloreze, sa picteze, sa modeleze plastilina, sa se imbrace si sa se dezbrace, sa se descalte, sa manance singur folosind tacamurile, nu mai foloseste pampers, cere si foloseste toaleta adecvat. Dupa 6 luni de terapie David a mers la gradinita cu insotitor si s-a adaptat foarte bine. A invatat cantece si poezii, poate sa numere pana la 100, stie alfabetul, numara in limba engleza pana la 10, se joaca cu copiii de la gradinita. Dupa 2 luni am renuntat la insotitor si David a continuat sa mearga la gradinita si sa stea la program redus pentru a pastra in programul lui de dupa-amiaza timp pentru sesiunile de terapie.

Cand scriu aceasta scrisoare David implineste 1 an si 8 luni de cand a inceput terapia si lucru cu echipa AITA. In prezent David ne uimeste deoarece initiaza dialog, pune intrebari, glumeste, stie si ne spune cand ceva este corect sau gresit, accepta situatiile noi mai usor, are din ce in ce mai putine comportamente neadecvate si se amesteca usor printre copii tipici.

Evolutia lui David a fost exploziva si s-a datorat profesionalismului echipei care a lucrat cu el. Ceea ce doresc sa mentionez in mod deosebit depsre coordonator este ca am fost impresionata de creativitatea, rabdarea, pasiunea pentru meserie si felul in care s-a angajat fata de David si fata de noi. A avut in vedere limitele copilului si a lucrat la depasirea acestora. Este o persoana serioasa, responsabila si dedicata meseriei. Terapeutii au facut ca sedintele sa se desfasoare intr-o atmosfera calda, plina de afectiune si veselie. Au stiut sa-i capteze atentia lui David si sa il mentina concentrat la lectii astfel incat numarul de programe lucrate intr-o sedinta sa ajunga la 50. David a recuperat toate intarzierile pe care le avea fata de copiii de varsta lui si chiar ii depaseste pe alocuri. Apreciez modul in care au lucrat cu David si recomand din tot sufletul AITA oricui are nevoie de cunostintele si sprijinul lor.

 

Pentru detalii suplimentare ma puteti contacta pe e-mail la adresa: lilishor79@yahoo.com

 

Cu multumiri,

Liliana

7 Răspunsuri to "Mamica lui David povesteste"

Ii admir pe oamenii acestia pentru ca stiu ce inseamna autismul. Multa sanatate si succes cu terapia!

Nu te cunosc personal, mamica lui David, dar sunt mandra de tine! Te felicit din toata inima ca ai avut putere sa accepti realitatea la timp si sa lupti pentru dezvoltarea normala a puiului tau.

cat va costa o ora de terapie?baiatul meu are 8 ani si nu putem sa facem terapie din cauza banilor.

Parca e povestea vietii mele…asta pana la momentul in care incepeti terapia.Pt. baietelul meu am fost,sunt si voi fi principala terpeuta.Deocamdata amatoare dar profesionist in devenire.
Pt. el m-am inscris la facultatea de psihologie si am mari sperante ca pe viitor va fi ceva mai bine.Sper in ajutorul profesorilor mei,a colegilor precum si toti acesti parinti care va impartasiti experientele pe internet.

Buna, te felicit si mabucur tare mult pt baietelul tau . Si eu am un baiatel de aproape 3 ani…inca sunt in starea de soc,de dupa aflarea diagnosticului si sunt in cautare de solutii.. Din pacate,stam in provincie (Urziceni).nu exista nici un centru in oras,nici terapeut nu am gasit. Daca poate sa ma ajute cineva in vreun fel ,astept orice sfat. Va multumesc.

pentru
Dana din URZICENI,lasa te rog o adresa de e-mail. Avem si noi un copil diagnosticat cu autism,suntem din Urziceni,poate impreuna gasim solutii.

Buna,sunt mamica unui baietel de 6 ani diagnosticat cu autism am lucrat si lucrez cu el acasa,stie sa arate cu degetul, numara, aranjeaja culorile,se dezbraca dar mi-as dori sa ajung cu el antrun centru special sa fac terapie cu el cum este cel la care este David.Cum as putea ajunge la acest centru aita.Va rog din suflet ajutatima.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Redirectionez 2%

2% pentru Autism

Centrul de Terapie pentru Copiii cu Autism

Centrul AITA ofera copiilor cu autism programe de terapie intensiva, timpurie, utilizand PECS, terapie comportamentala aplicata (ABA), logopedie, kinetoterapie, socializare, toate acestea alcatuite in urma evaluarilor initiale si periodice. La Centru fiecare copil lucreaza in camera sa, avand materialele sale si echipa sa de terapeuti si coordonatori cu multi ani de experienta in domeniu.

Facebook

http://www.facebook.com/ Asociatia AITA

Online

Stats

  • 563,490 hits
%d blogeri au apreciat asta: