Jocul simbolic si autismul

Posted on: 13 Mai, 2009

Andreea Silivestru

Jocul reprezintă prima şi cea mai bogată experienţă de viaţă a copilului. Prin joc, copilul are acces la realitatea care îl înconjoară, iar noi avem acces la lumea sa interioară, pe care o dezvăluie şi o pune în scenă în timpul jocului. Jocul este poate cea mai buna modalitate de a-l invata pe copil diferite concepte si abilitati. Studiile arata ca pana la varsta scolaritatii 6-7 ani principala activitate a copilului este jocul. Copilul autist intalneste dificultati in activitatile ludice pe 6 paliere : 1. Interactiunea sociala care se traduce prin lipsa initiativei precum si o dificultate de a intelege regulile sociale 2. Comunicarea, absenta limbajului sau intarzierea in achizitia acestuia 3. Imaginatia care se traduce prin lipsa spontaneitatii si orientarea spre concret 4. Comportamentele stereotipe 5. Sensibilitati senzoriale 6. Cognitiv adica lipsa empatiei, autocentrarea, incapacitatea de a intelege substratul cuvintelor .

Jocul simbolic este poate cel mai greu program din terapia ABA, dar si printre cele mai importante. Pentru ca acest program nu ia forma cerintelor DTT, este nestructurat, dificil si se bazeaza foarte mult pe abilitatile terapeutului de a urmari copilul si de a intra in jocul lui rudimentar pentru a-l ghida discret spre jocul simbolic. Inainte de asta insa este foarte important ca celelalte etape ale activitatilor ludice sa fi fost prezente.

Prima forma a jocului este manipularea obiectelor. Prin repetarea actiunilor copiii invata sa anticipeze efectele comportamentelor lor asupra mediului. Aceasta este forma de joaca cel mai des intalnita in cazul copiilor autisti. Explorarea senzoriala precum si stereotipiile ce se instaleaza se fac in detrimentul celorlalte forme de joc.

A doua etapa in dezvoltarea activitatii ludice este jocul functional. Acesta se refera la folosirea corecta a jucariilor, asocierea a 2 sau mai multe obiecte, imitarea adultului in diferite activitati. Spre exemplu, plimbatul masinii pe jos, culcatul papusii, constructii lego, pieptanatul cu un pieptane de jucarie etc. Jocul functional rar apare spontan la copiii autisti. El se invata in cadrul terapiei pe masura ce copilului ii sunt prezentate formele corecte, potrivite social de a se juca cu diferite jucarii. Spre exemplu masina merge pe jos cu rotile atingand podeaua, ea nu este folosita potrivit cand e rasturnata si copilul ii invarte o roata.

A treia etapa este jocul simbolic ce apare in mod normal intre varsta de 2-3 ani. Acesta are 3 forme fundamentale : 1. Inlocuirea obiectelor (vorbeste la banana ca si la telefon) 2. Atribuirea proprietatilor inexistente (masa uscata este uda si o sterge) 3. Imaginarea existentei unor obiecte (cana goala este plina cu ceai si il bea) Initial jocul simbolic se bazeaza pe obiecte concrete pentru ca la varsta de 3-4 ani acestea sa fie inlocuite de scenarii imaginate, povestite.

Copilul autist nu-si formeaza singur aceste abilitati. Jocul sau este rudimentar stereotipic si bazat pe explorarea senzoriala. Ramane de datoria terapeutului de a-l invata pe copil sa se joace. Aceasta este o sarcina grea pentru ca jocul este in primul rand o placere, implica o participare activa, este motivat intrinsec si voluntar. De aceea intotdeauna trebuie sa respectam dorinta copilului de a se juca sau nu. La inceput initierea jocului este facuta de terapeut. Cea mai simpla forma de joc simbolic este asocierea unor gesturi cu zgomote amuzante( sorbitul ceaiului, sforaitul, onomatopee). Copilul va imita la inceput( duce mana la gura ca si cand bea, se culca pe o parte ca si cand doarme si sforaie) pentru ca pe parcurs el sa invete sa simbolizeze singur diferite gesturi si sa initieze el jocul. Pe masura ce limbajul se dezvolta in cadrul terapiei si jocul simbolic poate trece la un nivel superior cum ar fi conversatia cu jucariile, dintre jucarii, scenete jocuri de rol. Trebuie in permanenta urmarita motivatia copilului, intentia de a se juca precum si preferinta pentru anumite jocuri(unor copii le plac animalele, altora masinile etc). Dezvoltarea optima a jocului simbolic este conditionata de spatiu, timp, jucarii, materiale, prezenta altor copii. Daca la inceputul terapiei terapeutul il invata pe copil cum sa se joace corect cu jucariile cum sa le faca sa interactioneze unele cu altele, mai tarziu jocul simbolic trebuie « predat »de alti copii. Integrarea copilului autist in gradinite presupune o anumita cultura a jocului prezenta in acel moment printre copii. Si cine altcineva ar putea mai bine sa il invete aceasta cultura decat ceilalti copii de varsta sa. Alegerea materialelor si organizarea spatiului de joaca este la fel de importanta. Zona de joaca trebuie impartita in statii de joaca, materialele organizate sistematic pe activitati si teme. Delimitarea statiilor de joaca trebuie sa fie explicita, vizibilitatea jucariilor trebuie sa fie redusa, limitand astfel distractorii. In acest sens putem folosii etichete, poze lipite pe sertare sau cutii. In alegerea jucariilor trebuiesc luate in considerare mai multe aspecte precum valoarea motivationala, cultura jocului in acel moment, varsta si nivelul de dezvoltare si potentialul imaginativ al jucariilor. Pentru ca alegerea materialelor pentru joaca este mereu o sarcina grea atat pentru parinti cat si pentru terapeuti iata cateva idei :

Tema de joaca : sarcini in casa -ingrijirea bebelusului, gatitul, curatenie, ritualuri zilnice, servirea ceaiului, petrecerea Materiale necesare -papusi, scutece, haine de bebelusi, carucior, patut, bucatarie de jucarie, oale tacamuri de plastic, mancare de plastic, masa si scaune, matura si faras, carpe, sorturi, aspirator, masina de spalat de jucarie, plastilina, forme de prajituri

Tema de joaca : evenimente sociale -ziua de nastere, petrecere, concursuri de dans, parada, teatru de papusi, petrecere in pijamale, karaoke, nunta Materiale necesare : -hartie de impachetat, coifuri de petrecere, confetti, lumanari, mese scaune, tort de jucarie, jucarii mici ce pot fi folosite ca premii, casetofon cu microfon

Tema de joaca : meserii -doctorul, veterinarul , profesorul, vanzatorul, soferul de autobuz, pilotul, chelnerul Materiale necesare : -trusa de doctor de jucarie, haine, palarii , pantofi, genti, portofele, mancare de jucarie, tavi, farfurii, bani de hartie, volan de jucarie scaune, mese, caiete, creioane, animale de plus Acestea sunt cateva sugestii din multitudinea de jocuri ce pot fi practicate in cadrul terapiei.

In concluzie nu trebuie niciodata sa uitam ca jocul este o placere dar si o modalitate de invatare, de dezvoltare a limbajului, abilitatilor de comunicare, de dezvoltare cognitiva, dar mai ales dezvoltare capacitatii de abstractizare.

Bibliografie : PAMELA J. WOLFBERG- “Peer play and the autism spectrum “

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Redirectionez 2%

2% pentru Autism

Centrul de Terapie pentru Copiii cu Autism

Centrul AITA ofera copiilor cu autism programe de terapie intensiva, timpurie, utilizand PECS, terapie comportamentala aplicata (ABA), logopedie, kinetoterapie, socializare, toate acestea alcatuite in urma evaluarilor initiale si periodice. La Centru fiecare copil lucreaza in camera sa, avand materialele sale si echipa sa de terapeuti si coordonatori cu multi ani de experienta in domeniu.

Facebook

http://www.facebook.com/ Asociatia AITA

Online

Stats

  • 598,613 hits
%d blogeri au apreciat asta: