Intrebari frecvente despre autism si ABA

Posted on: 11 August, 2008

COPILUL MEU SUFERA DE PDD/ASPERGER/HIPERLEXIA, NU AUTISM.ARE INTRADEVAR NEVOIE DE TERAPIA ABA?
1) Diferitele etichete folosite pentru a descrie PDD nu fac altceva decat sa duca la confuzia parintilor, si sa ingreuneze obtinerea drepturilor legale adecvate. ocazional, exista motive intemeiate sa fie utilizat un diagnostic sau altul, insa de cele mai multe ori, nu conteaza eticheta folosita. Ceea ce conteaza intradevar este tratamentul efectiv
Termenul “spectru autist”, fie chiar si “neoficial”, poate clarifica mult situatia.
Copiii cu PDD prezinta grade diferite de invaliditate. cea mai mare greseala pe care o puteti face este sa credeti ca, prin prisma faptului ca sufera “doar” de PDD , nu are nevoie de un program de mare calitate pt a fi ajutat sa recupereze cat mai repede posibil.Este adevarat ca cei profund afectati au nevoie de un numar sporit de ore decat cei lejer afectati, insa acest lucru poate fi constatat doar de catre specialisti. media de ore de lucru este in intervalul 10-40 ore/saptamanal.
fiul meu de exemplu, se incadreaza in criteriile standard de hiperlexie. Aceasta inseamna ca, in timp ce este si autist, are si o abilitate (si motivatie) normala de a lucra cu litere si numere. daca ne-am fi limitat doar la diagnosticul de hiperlexie, fiul nostru nu ar fi beneficiat de terapia ABA, care il ajuta enorm.

2)CE ESTE UN PROGRAM DE TERAPIE ABA?

ABA presupune o serie de componente ce lucreaza impreuna: oameni, programe, practica.Si trebuie sa lucreze impreuna ceva timp: cel putin 2 ani, de obicei mai mult.
Oamenii sunt analisti comportamentali , “terapeuti”, tu si ceilalti membri ai familiei, de obicei si profesorii din scoala (daca nu in primul rand).Analistul comportamental, denumit consultant este responsabil de alte componente cum ar fi programele si practica. Acesta va ajuta la trainningul terapeutilor, deci si al dumneavoastra in practicile ABA si va va pune la dispozitie( dumneavoastra si echipei) curriculum-ul (programele) care va vor invata exact ce si cum sa-l invatati pe copil. De asemenea consultantul evalueaza periodic rezultatele si modifica programele pe masura ce copilul progreseaza.
Terapeutii realizeaza instructia(uzual, unu-la-unu, dar nu intotdeauna)De ce mentiunea de terapeut? Termenul terapeut are o implicatie medicala si profesionala. implica trainning si certificat de specialitate. un bun trainning si o buna practica sunt foarte importante in ABA de asemenea, insa nu implica grade, cursuri etc. Teretic, oricine poate invata sa fie un instructor ABA :studenti, oamnei la pensie, si exceptional elevi de liceu.O diploma de specialist poate fi benefica, insa ceea ce conteaza este entuziasmul, creativitatea, abilitatea de a urma instructiuni, si , nu in ultimul rand capacitatea de ” a fi bun cu copiii”
Parintii pot fi terapeuti, daca au timp si inclinatie, aceasta este in final o decizie personala. poate fi o metoda de a economisi banii, si in mod sigur va ofera o cunoasterea mai buna a propriului copil si a progreselor sale.
Personalul de la scoala nu ofera servicii unu-la unu(un prof un elev), exceptand specialistii care lucreaza sau nu dupa programul ABA.totusi, acest personal este foarte important. reprezinta o parte a mediului in care copilul dumneavoastra invata. in mod cert o cooperare eficienta se impune. daca acest personal “nu crede” in ceea ce faceti dumneavoastra, ori au impresia ca ei sunt capabili s afaca ceva mai bun, (de obicei experienta a demonstrat contrariul), atunci copilul dumneavoastra este pus in situatia de a nu beneficia de efecte maxime.
Programul este, cel putin in mintea mea, punctul cel mai important in ABA.
Fragmentele si “piese” de practica apar si in alte”metode” , dar experienta mea imi spune ca nu exista alt program care sa presupuna atat de multa implicare si grija fata de copil, care sa planifice exact ceea ce copilul urmeaza sa invete, care sa presupuna o metoda atat de eficienta de repetitie a lucrurilor deja invatate. ABA presupune o inalta disciplina si atentie la detalii, care pot avea ca rezultat integrarea completa a copilului in “doar” cativa ani.
Achizitiile trebuie deprinse intr-un mediu larg(scoala, casa) si cu multi oameni(terapeuti, parinti, profesori). Aceasta generalizare este realizata sistematic, cu scopul de a reda copilului in final capacitatea de a-si folosi deprinderile in orice mediu.
In final, practica, modul in care sunt invatate deprinderile,pare la prima vedere cea mai neobisnuita trasatura ABA. Asta pentru ca formatul programului pare atat de diferit de metodele clasice de invatare.Dar “DT teaching” este doar un rezultat al aplicarii ABA-analiza functionala a comportamentului- in ideea de a va ajuta in procesul invatarii copilului cu probleme , cu scopul de a progresa la potentialul maxim.O multime de lucruri se intampla in aceste sesiuni unu-la-unu, dar sunt lucruri pe care tu si ceilalti membri ai familiei le puteti face in alte contexte, in alte situatii pentru a ajuta copilul sa invete.Un consultant va va invata cum sa consolidati comportamentele adecvate in detrimentul nedoritelor “trasaturi autiste”.
Practica ABA este folosita in mod egal in mediul scolar, chiar daca micutul nu va face exercitii in sensul clasic. Este un trainning continuu, parte a programului de acasa, parte esentiala a programului. Este insa si partea care deseori duce la confuzia parintilor si deranjaza scoala, din pacate, pentru ca daca este aplicat corect, beneficiile sunt uimitoare(un bun ajutor face munca profesorilor mult mai usoara).Una din cele mai comune greseli pe care le fac parintii este de a plasa copilul intr-o scoala fara a cere ajutorul ABA, in ideea ca ” are nevoie sa fie langa copii ca sa deprinda abilitati sociale”.Inca odata, daca acest copil ar fi in stare sa invete in acest mod, nu ar mai fi autist!

daca privim aceste componente in ansamblu(oameni, programe si practica), iata ce vom obtine!

* un “program acasa” de 10 pana la 40 ore /saptamana , cu un model de exercitii unu la unu efectuat de 2 sau 5 terapeuti sau parinti

* un program de lucru cu un consultatnt, din 2 in doua saptamani( sau din 12 in 12), pt de la 2 ore la 2 zile, cu o medie de 1-2 ore/saptamanal

*saptamanal , intalniri de echipa, necesara prezenta tuturor terapeutilor pentru a compara rezultate si discuta problemele

* pentru multi copii, plasarea in mediul scolar, de la cateva ore pana la program complet, cu un ajutor ales dintre terapeuti

*poate chiar intalniri de joc supervizate de catre un terapeut, in mod obisnuit structurate pe sesiuni unu-la-unu

*tu, personajul central,managerul , secretarul….si parintele!

Acesta este un program pentru acasa , probabil cel mai folosit model, exista si alte modele de programe.

3) LA CE GEN DE PROGRESE POT SA MA ASTEPT?
Cantitatea de progrese pe care copilul le va face depinde de doua lucrurui: capacitatea innascuta de a invata si calitatea programului personal folosit.Cat de mult copilul poate sa invete folosind programul cel mai bun, este ceva ce nimeni nu poate prevede, desi exista indicatii ale cercetarilor potrivit carora o varsta mintala elevata cumulata cu o varsta cronologica mica sunt predictori ai unui progres sporit . O experienta recenta sugereaza ca progresul copilului in primele luni- o masura a capacitatii sale de invatare-este legata de succesul pe termen mai degraba decat gradul initial de incapacitate.Mai ales, trebuie inteles faptul ca este un subiect destul de rau inteles : nu exista nici un indicator fiabil la un copil de varsta frageda care sa prevada ce va fi acesta cand va ajunge adult. (de notat ca unii copii beneficiaza de asemenea de alte interventii cum ar fi diete si medicamente, ceea ce le sporeste abilitatile de invatare.
Calitatea programului este ceva ce poti influenta. Numarul de ore saptamanale este una din unitatile de masura: in caz ca elevul are un program prelungit de lucru, e in avantajul sau sa inceapa cat mai repede posibil. (este o problema pe care multi adimnistratori de scoli nu il inteleg;ei cred ca pot economisi bani facand mai putine ore saptamanal sau mai putine saptamani pe an. Totusi , experienta practica sugereaza ezact opusul: un program intensiv este susceptibil de a fi terminat mai repede, in timp ce un program de o intensitate inferioara se poate lungi pe ani si ani, costand mai mult pe termen lung.Numar mare de ore nu inseamna neaparat mai mult de munca, caci in cazul in care copilul nu poate inca sa faca activitatea adecvata, fiecare ora de studiu destinat insusirii respectivei activitati inseamna o ora mai putin de activitati nedorite(autiste).In batalia pt viitorul copilului fiecare ora cade de o parte sau de alta a balantei productiv/neproductiv, trebuie sa inclinati aceasta balanta spre latura productiva.
Calitatea instructiei este f. importanta. Dupa cum ne asigura un administrator, “orice idiot poate face ABA”. este adevarat, insa ca sa o faci bine, este necesar mult trainning, atentie la detalii si munca sustinuta .
Copilul autist nu este adesea un bun client pt bunele intentii: simplele situatii de a sta jos si de a incerca sa invete pot duce la o serie de comportamente nedorite si la putine rezultate in procesul de invatare.Principiul de a-l recompensa pare simplu, insa deseori nu e de ajuns doar sa-i dai o acadea de fiecare data cand da raspunsul corect, sunt multe, multe detalii si strategii pt a-l face sa progreseze rapid.

4) AS VREA SA INVETE IN MOD NATURAL, NU MECANIC. ABA PARE ATAT DE ARTIFICIAL…

Aba este o tehnologie dezvoltata in scopul maximizarii capacitatii de invatare. Ghideaza profesorul in maximizarea acelor elemente de instruire unu-la-unu ce conduc la un proces de invatare eficient si durabil in timp.La prima vedere poate parea o metoda nenaturala, asta deoarece elevul are din start un sistem de invatare defectuos, deci elemente prezente in orice proces normal de invatare trebuie exagerate.
Pe masura ce programul ABA avanseaza, daca mai are si succes(90% din cazuri), creierul elevului se schimba, EL “INVATA CUM SA INVETE”. procesul de invatare pare din ce in ce mai natural.
Cel mai rau lucru pe care un parinte sau profesor il poate face unui copil autist este sa creada ca acesta este capabil sa invete in acelasi mod in care o fac copiii normali, si sa-l plaseze intr-un mediu tipic (fie si cu extra-suport), asteptand ca acesta sa “prinda”. Dezvoltarea copilului presupune o capacitate uimitoare de a invata o multime de lucruri intr-un timp scurt. copiii autisti sunt mult in urma la acest capitol, chiar si la varste fragede. Pur si simplu nu exista nici o cale ca ei sa invete “natural” daca nu sunt pregatiti in scopul achizitionarii deprinderilor de baza necesare ca ei sa inteleaga ce se intampla in lumea in care traiesc.
Sa presupunem ca micutul se afla la scoala , iar profesorul vorbeste despre omizi si fluturi. Copilul tipic va invata aceasta intr-o singura lectie si va prezenta un interes pe termen lung pentru subiect, ceea ce il va ajuta sa se bucure de mediul inconjurator , ii va da ceva(o informatie) ce poate impartasi cu parintii, cu prietenii . Insa ganditi-va cate notiuni trebuie sa aiba fixate pentru a pricepe aceasta lectie simpla:

1. categorii de insecte si de mancare
2. ideea de transformare(un lucru se transforma in altul)
3. conceptul de ‘ a manca” si “a dormi”
4. adverbul “in jurul”( construieste un cocon in jurul sau)
5. ideea de secventiere(mai intai construieste, apoi iese din cocon)
Aceasta este doar o lista partiala: ei trebuie sa stapaneasca deprinderea de a fi atent la explicatiile profesorului, etc.Sa va asteptati ca un copil care nu stapaneste cateva din aceste notiuni sa invete “natural” este o nechibzuinta, ca si plasarea lui intr-o sala de clasa “normala”
Deci ce este cu aceasta repetitie continua cum ar fi statul la masa sau alte actiuni “nenaturale” caracteristice ABA? toate acestea sunt rezultatul unei cercetari riguroase asupra procesului de invatare, o amplificare a procesului firesc prin care toti copiii il folosesc pentru a invata si a se dezvolta. Acest proces de invatare poate o sa va para mai natural daca il comparati cu modul in care un parinte isi invata instinctiv copilul sa zambeasca. la inceput un copil nu are nici o idee cum sa-i raspunda parintelui. eventual se uita ceva mai insistent.insa in momentul in care parintele primeste cel mai mic raspuns-BANG! un mare suras, isi imbratisaza copilul, etc..acest lucru se repeta iar si iar pana cand cel mic da lui mami si lui tati un mare zambet si contactul cu privirea!
astfel invatam toti. Copilul autist are nevoie de acest tip de atentie intensiva, sau chiar de atentie intensiva cumulata cu sprijin individualizat pt a invata concepte foarte simple cum ar fi “pe” si “in”. Insa vestea buna este ca daca acest lucru este facut in mod corect , atunci copilul va invata cum sa invete din ce in ce mai repede, si cu din ce in ce mai putina interventie artificiala.Efectiv nu exista scurtatura, nici o alternativa “naturala”.Asa cum este imposibil ca bebelusii sa mearga la gradinita, la fel copiii autisti nu pot “sa invete pur si simplu” conform varstei lor cronologice.Ei trebuie sa fie condusi prin fiecare secventa de dezvoltare corespunzatoare limbajului, jocului, etc, nu trebuie sa treaca la o etapa superioara pana nu stapanesc etapa precedenta.

5)NU POT SA-MI VAD COPILUL FACAND TOT TIMPUL EXERCITII. NU ARE NEVOIE SA MEARGA SI LA SCOALA SAU SA SE JOACE?

Un program ABA nu inseamna numai exercitii separate de genul celor facute la masa de lucru.principiile care duc la invatarea celor mai elementare achizitii sunt aplicate si in clasa de curs, acasa, in comunitate. Reamintiti-va ca pentru copiii tipici invatatul este un “serviciu cu norma intreaga”, se intampla pur si simplu fara ca dumneavoastra sa realizati (daca nu ar fi asa, nici nu copil nu ar fi in stare sa mearga la gradinita fara sa treaca de etapa cresa).Pentru un copil cu PDD este necesar sa profite la maximun de fiecare oportunitate de invatare ivita, evident, ajutat fiind de un adult responsabil.Asta inseamna o atenta supraveghere si coordonare in toate mediile, inclusiv la scoala. Trainningul si antrenamentu parintilor este este o parte esentiala ce garanteaza succesul programului.Reamintiti-va, chiar daca copilul beneficiaza de un program full-time, probabil tot veti petrece 60 ore saptamana cu el.
Da, copii autisti pot sa mearga la scoala impreuna cu copiii tipici, dar nu, nu este o idee buna sa fie dusi inainte de a fi gata sa invete in acel mediu, iar scoala trebuie sa lucreze si ea la program.pentru multe motive, poate fi daunator copilului sa pretinzi ca e OK sa aiba “doua programe” care s anu imaparta tehnici sau obiective.

* copiii cu probleme de comportament sunt supusi riscului sa dezvolte comportamente daunatoare; autostimulare, stereotipii.Acestea cresc sau descresc in intensitate ca raspuns direct la actiunile parintilor, profesorilor, sau altor ingrijitori.este esential ca toti sa coopereze in efortul de a reduce aceste comportamente iar progresele sa fie periodic revazute si ajustate daca este nevoie.suferim ani de zile serioase probleme de comportament
pentru ca persoanele autorizate in grija caruia se afla copilul nu ne invata ce sa facem, iar daca cerem un plan de management comportamental, nu sunt in stare sa il execute.

*copilul dumneavoastra trebuie sa beneficieze de orice oportunitate pentru ‘a-i prinde din urma’ pe semenii lui. asta inseamna sa invete si prcatica, practica, practica!Daca are deprinderile necesare sa mearga la scoala,si sa priceapa ce se intampla acolo, atunci perfect! Dacanu, chiar daca pare fericit sa mearga acolo, nu e tocmai corect pentru el sa fie pus intr-un loc unde nu poate sa invete si nu poate sa participe.Scoala trebuie sa se implice zilnic in progresul copilului dumneavoastra si sa-i structureze mediul inconjurator in asa fel incat copilul sa reuseasca in final sa generalizeze deprinderile invatate.o metoda ar fi ca in scoala copilul sa fie invatat dupa metoda unu-la-unu.
Asta a fost cea mai grea lectie pentru noi: fiul nostru era(si este si acum) foarte bucuros sa mearga la scoala, dar efectiv nu invata nimic acolo(nimic pozitiv), in ciuda eforturilor depuse. Administratia scolii a tinut sa nu introduca in clasa metodele noastra .numai dupa ce i-am intiparit elementele de baza ale limbajului , elementele de baza ale atentiei, iar cand a fost in stare sa inteleaga ceea ce se intampla la scoala, a obtinut in sfarsit beneficii.
Acelasi lucru se aplica in cazul relatiilor intersociale. nu cred ca exista ceva mai dureros pentru un parinte decat sa -si vada copilul autist “jucandu-se” intr-un grup de copii tipici.Invatarea deprinderilor de joc reprezinta o parte importanta a programului ABA , si ,ca si restul exercitiilor, este facut cu pasi marunti pt a evita esecul copilului.Dezvoltarea jocului este la fel de importanta am putea spune ca dezvoltarea limbajului.
ABA nu inseamna “doar” exercitii. Daca ar fi asa, nici un copil nu ar ajunge la o “functionare” normala. Copilu tau are nevoie de tine, de profesorii lui, de orice alta persoana semnificativa din viata lui, toti acestia vor lucra impreuna pentru a maximiza sansele lui de reusita.Daca unul din acesti oameni nu sunt pregatiti sa participe, e de preferat sa nu isi piarda inutil timpul.

7)CE SPUNETI DE REGIMURI ALIMENTARE, VITAMINE SI ALTE TERAPII? NU E MAI IMPORTANT SA TRATAM CAUZELE FUNDAMENTALE?

pentru multi copii poate fi o cale de corectare a posibilului mecanism bilologic ce se presupune ca ar cauza autism.Chiar daca este adevarat, oricum, copilul si-a petrecut ani de zile in incapacitatea de a invata limbajul, jocul, deprinderile sociale, in acelasi cu semenii sai. Ii va fi necesar mult ajutor sa invete toate aceste deprinderi si ideal ar fi sa fie invatat cu pasi repezi. indiferent de alte interventii e inca multa munca de invatare de efectuat, iar ABA pare cel mai indicat in acest sens.
Nu vreau sa sugerez “nu incercati alte interventii pentru ca ABA este alegerea corecta”. Doar aveti in vedere ca , in cazul in care ati avea solutia sa stopati autismul copilului, inca va avea nevoie de mult ajutor “sa prinda din urma” pe semenii sai.
( E putin spus in legatura cu utilitatea terapiei ABA. de fapt, cercetarea arata ca multi copiii ce urmeaza numai terapia ABA ajung sa piarda simptomele autiste, asta este, revenirea totala!.Se pare ca ajung sa posede “common sens-ul” , e clar, terapia produce modificari in modul de operare al ceierului.

cool AM AUZIT CA ABA DUCE LA UN COMPORTAMENT MECANIC, “DE ROBOT

Ati incercat vreodata sa invatati o limba straina? (haideti sa incercam franceza), sau sa priviti pe cineva invatand engleza?Atunci cand incepeti sa invatati, va suna fortat,artificial, mecanic ,veti simti tensiunea incercand sa realizati o simpla conversatie.Cu timpul si cu antrenament, vorbirea dumneavoastra va suna mult mai natural.Cand va prezentati cuiva, ca incepator, va chinuiti sa spuneti “je m’appelle….”.Peste luni de zile, va e greu sa va imaginati ca a fost atat de dificil, insa aveti aceleasi probleme cu chestii mai complexe de gramatica cum ar fi problema lui Si conditional.
“Si vous… voudriez me telephoner, je…je…serais chez moi…ce soir.”
Sau, se poate sa invatati mecani fraze ce va trebuie in anumite situatii, cum ar fi cand luati masa la restaurant .va place sandwichul de pui , deci invatati sa spuneti “Je veux le sandwich poulet avec viande blanche.”Pentru un observator o sa pareti un ciudat comandand de fiecare data acelasi lucru, pentru ca doar atat stiti si e confortabil sa va rezumati la asta.Insa dorinta de a avea acces la intreg meniul va va obliga sa invatati limba pana la momentul cand veti parea natural comandand un meniu intreg, sau cand vorbitii cu angajatii.
Haideti sa privim un exemplu si mai relevat. fetita mea de trei ani invata sa identifice emotiile prin “calea comportamentala”-asta e, invata din observatie si practica!.face dese greseli de genul “nu vrei sa te uiti la televizor pt ca esti stanjenit “. pentru ca vorbeste spontan si fara intarziere, aceste situatii sunt delicioase, nu “robotice”. Adevarul e ca ea face exact ceea ce face si fiul meu autist- exerseaza limbajul, face greseli,face progrese si in final invata.
Trebuie timp si practica pentru oricine, la orice varsta, cu orice grad de abilitate ori inabilitate sa atinga fluenta.E absolut fantastic ca un copil cu o asemnea dizabilitate poate sa-si insuseasca vorbirea fluenta, jocul, deprinderile sociale.Poate ca la inceput unele din aceste deprinderi pot parea artificiale,copilului ii trebuie mai multa practica si mai multe oportunitati de invatare, nu trebuie denigrata metoda in sine.
” Nu Copiii nu sunt in stare sa invete, ci profesorii nu stiu sa predea”
Post script: unul dintre programele copilului meu este “vorbirea ca un robot”.semenii luitipici sunt in satre sa vorbeasca si ei ca un robot, insa nu au invata asta “in mod natural”

http://materialeaba.wordpress.com/2008/08/11/intrebari-despre-terapia-aba/

Anunțuri
Etichete: ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Redirectionez 2%

2% pentru Autism

Centrul de Terapie pentru Copiii cu Autism

Centrul AITA ofera copiilor cu autism programe de terapie intensiva, timpurie, utilizand PECS, terapie comportamentala aplicata (ABA), logopedie, kinetoterapie, socializare, toate acestea alcatuite in urma evaluarilor initiale si periodice. La Centru fiecare copil lucreaza in camera sa, avand materialele sale si echipa sa de terapeuti si coordonatori cu multi ani de experienta in domeniu.

Facebook

http://www.facebook.com/ Asociatia AITA

Online

Stats

  • 591,676 hits
%d blogeri au apreciat asta: