Rezultatele ABA II

Posted by: Daniela Gavankar on: 20 martie, 2008

• In: ABA
• 4 Comments

Rezultatele ABA – programe de terapie ale copiilor mei

 

Andrei
Programul de terapie propriu-zis a inceput in mai 2006, cand copilul avea 2 ani si 4 luni, urmarind dezvoltarea tututror palierelor deficitare ale copilului. Dupa o perioada de preterapie in care s-a urmarit acomodarea copilului cu viitorii lui terapeuti si a terapeutilor cu copilul si problemele acestuia, echipa de 4 tineri terapeuti a inceput lucrul. Lucreaza si in prezent cate 2 ore pe zi dupa amiaza, dupa gradinita.
Programele initiale vizau dezvoltarea imitatiei din mai multe puncte de vedere: imitatie motorie, imitatie orala, imitatie verbala, dezvoltarea limbajului receptiv si ulterior expresiv; imbunatatirea contactului vizual a fost una dintre prioritati inca de la inceputul programului precum si invatarea abilitatilor de joc. Alaturi de acestea, programul initial continea exercitii pentru dezvoltarea motricitatii fine dar si de potrivire de obiecte si imagini, identice si ulterior similare si asocieri.
Jocului i-au servit mai multe programe – cuburi, inele, puzzle, prefa-te ca… joc simbolic de-a…, joc independent, jocul cu mingea, jocul cu tata, afirmatii in joc – anumite formule pe care copiii le folosesc in joc (sac, sac nu m-ai prins!, cine nu e gata il iau cu lopata! etc).
Pentru comunicare si limbaj verbal s-au parcurs o serie de programe incepand cu cel de imitare orala, de exercitii de gimnastica faciala si respiratie, continuand cu multe exercitii de promovare a limbajului si tentatii de comunicare (cantece, poezii si onomatopee) continuand apoi cu imitarea verbala.S-a dezvoltat si limbajul spontan in mod surprinzator, daca la inceputul terapiei, in primele saptamani singurele cuvinte spuse de el erau: pa, papa, mama, poc, gata, repetate cu o frecventa foarte mica, in urmatoarea perioada numarul cuvintelor spuse spontam a crescut simtitor.
Programele au curs unele din altele copilul ajungand sa invete receptiv si expresiv cifrele , culorile , figurile geometrice, dar si programe ca: Da / Nu , alegerea obiectului pe care si-l doreste, colorat si desen, functionalitatea obiectelor, actiuni in vivo si pe imagini, verbe la prezent, discriminarea intrebarilor, informatii vagi, Intrebari inapoi Substantiv+adjectiv, pozitii spatiale, pronume personal, pentru ce este x? (foarfeca, paharul, pantoful…), pronumele posesiv, pluralul substantivelor, afirmatii – afirmatii, spune-mi despre asta, povesti, singular plural + articol, de ce?, completarea enunturilor logice, enunturi cu intrebari multiple posibile, ce lipseste, nu stiu, etc.Acum copilul merge la gradinita, spune poezii, striga persoanele de care are nevoie, cere si exprima lucruri, ii „spune” mamei pe cei care l-au suparat, spune povesti, gesticuleaza.
Comportamentul de protest – a luat forme diferite de la marait, tipat, plecat din camera de lectii, refuz de a coopera, cerut la pipi (cand a inteles ca este dus de cate ori cere), lovit cu capul de obiecte tari, toate acestea durand de la cateva secunde si minute pana la sesiuni intregi de 2 ore, uneori cate o saptamana intreaga si mai mult. Programul de terapie s-a confruntat cu perioade de protest generalizat in care am fost in situatia de a schimba strategiile, programele, materialele, si uneori sa luam efectiv cate o pauza.Stereotipiile au aparut brusc din cand in cand pe durata programului dar s-au rezolvat pe masura ce avea tot mai multe comportamente adaptative.

Mihai
La aproape 5 ani, inainte sa incepem terapia, mama il descria astfel „el vorbeste, multa ecolalie, inca nu foloseste – eu in conversatie decat daca repeta dupa noi, nu prea pune intrebari. Are probleme cu mentinerea atentiei, e destul de hiperactiv, are memorie buna de care se foloseste – mai mult decat de logica. Contact vizual destul de bun, jocul cu ceilalti copii e foarte primitiv, mai mult ii imita, nu intelege jocul lor in majoritatea cazurilor, incearca sa interactioneze cu ei dar nu stie cum sa se joace, fuge in cercuri uneori. Avem mari problem cu tipatul ca semn de protest. Si-a format o rutina in momentele de protest – tipa , striga, tranteste usile, vrea sa se loveasca, sa se piste, zgarie, loveasca la cap. Asta se intampla zilnic de foarte multe ori si nu stim cum sa il dezobisnuim. Nu ii place sa se supuna regulilor unui grup – face doar ce vrea el”.
Programul de terapie a urmarit 2 directii:
– pe de o parte clarificarea si organizarea cunostintelor deja invatate si continuarea programului cognitiv;
– pe de alta parte corectarea comportamentelor indezirabile si invatarea unor reguli sociale adecvate.A trecut repede prin programe ca: Prepozitii, Categorii, Cifre, Substantiv + adjectiv, Antonime, Pronumele personal, Informatii vagi, Wh questions, Intrebari sociale.
Conversatia, programele de autoservire, motricitatea fina, scrierea & desenul sunt programe care continua, desavarsind o serie de abilitati deja formate.
Comportamentele neadecvate s-au reglat cu ajutorul DRO (recompensarea diferentiata a unor comportamente dorite si trecerea comportamentului nedorit in extinctie), dar si odata cu introducerea unei pedepse (introducerea unui stimul neplacut in momentul in care aparea comportamentul problema).
Am folosit mai multe sisteme de tokeni care au contribuit foarte mult la stabilizarea comportamentului copilului:
– in timpul lectiilor: tokeni de lectie;
– pentru fiecare sitting parcurs si comportament bun un token mai mare, mai valoros: tokeni de bord;
– tokeni primiti in timpul liber de la familie pe care ii putea schimba la magazin pentru o recompensa dorita.
In continuare, la 6 luni de la inceperea programului, copilul merge la gradinita, neinsotit, iar acasa are un program de 2 ore de terapie si parcurge programe noi, provocatoare cum sunt: Pronumele posesiv, gen si numar (pluralul substantivelor), functionalitatea obiectelor circle time, secventialitate, litere, cifre (adunari), completarea fiselor de lucru etc.

Ana
Ea avea 4 ani jumatate si lucra ABA cu mult inainte de a ne cunoaste noi, avea aproape 6 luni de lucru cand am inceput sa lucram impreuna, fara rezultate spectaculoase. Am restabilit bazele programului, s-a reorganizat programul si am pornit cu o parte din programele vechi si cu o serie de programe noi.
Noutatea a constat in faptul ca s-au introdus programe de verbalizare, care nu existau in programul copilului inainte. Programele de inceput au fost: imitare orala, verbala sunete si cuvinte, promovarea limbajului, potrivire 3D, receptiv obiecte, instructii cu obiecte, joc independent, joc social, puzzle, imitare motorie, instructiuni.
Copilul invata sa raspunda la comenzi in mod automat in Mass Trial dar atunci cand erau rotite cu alte comenzi anterior invatate nu reuseste sa discrimineze, si sa realizeze corect comenzile. Nu sesiza schimbarea comenzii si nu se concentra intr-o sarcina repetitiva, intelegea o comanda si o executa, chiar cu placere in contexte naturale, dar nu de mai multe ori consecutiv. Realizeaza lucruri care au fost exersate cu multa vreme in urma si de care isi aminteste perfect, dar nu realizeaza corect comenzi care i se dau zilnic.
Desi in sitting-uri, in timpul terapiei, nu discrimineaza si rezultatele ei in procente nu erau mai mari de 60 %, la itemii introdusi in RR, copilul invata multe lucruri de la parinti prezentate in mediu natural. A invatat sa imite verbal; dupa luni de exersari combinate cu un tratament homeopat s-au vazut primele rezultate, copilul reusind sa imite un numar mare de cuvinte.
Dupa 8 luni de terapie, in programe reusise sa acumuleze foarte putine informatii si cunostinte, motiv pentru care o parte au fost scoase, ramanand un numar restrans de programe si itemi care se lucrau simultan.
ABA are un caracter repetitiv, strict, teoretic, iar EA a dovedit ca invata mai bine contextual decat teoretic intr-un sitting orgnizat de terapie ABA. Regulile stricte ale unui sitting au scazut responsivitatea copilului, achizittile fiind facute doar in afara orelor de terapie, motiv pentru care i s-a recomandat sa continue terapia intr-o alta abordare; o alta terapie care sa-i dea libertatea de exprimare si miscare de care are nevoie.

Ioana
Ea a inceput la 2 ani fara o luna. Nu raspundea la nume, nu facea contanct vizual la cerere, se lipea de ecranul Tv-ului si nu-i pasa de nimic din ceea ce se petrecea in jurul ei, iar din cand in cand spunea cate un cuvant prin care ne semnala o dorinta.
Am inceput programul in octombrie, primele obiective fiind legate de raspunsul la nume, contactul vizual si stimularea limbajului.
Programele introduse initial au avut mare succes, copilul invatand repede miscarile introduse in imitare motorie cu sau fara obiecte, instructiuni, schema corporala, obiectele in receptiv, onomatopeele, exercitiile de imitare orala etc insa cele de contact vizual si raspuns la nume au mers greu si inca intampinam dificultati. In timpul vacantei de iarna s-a pierdut din nou raspunsul la nume, si practic am inceput in ianuarie inca o data acest program. Un alt program cu mari dificultati a fost cel de potrivire unde nu am reusit sa parcurgem decat etapa de 3D – 3D.
Pe masura ce s-a acomodat la program a devenit foarte responsiva si interesata, recompensele care constau in dulciuri si-au pierdut valoarea si acum lucreaza pentru creme de maini, parfum si tot felul de recompense sociale.
Au trecut 6 luni de la demararea programului si EA a invatat persoanele din anturaj in receptiv si expresiv, da / nu pe care le foloseste spontan corect, in imitare verbala parcurgem sunetele si cuvintele cu dificultati, iar obiectele din receptiv au intrat si in expresiv, face alegeri si isi exprima preferintele, face puzzle cu drag, se joaca o multime de jocuri cu papusi, cu animale, de-a gatitul, de-a spalatul si calcatul, si a invatat sa-si astepte randul si sa se joace jocuri sociale, invata verbe in receptiv si expresiv, te urmareste cand ii arati obiecte intr-o anumita directie, invata culorile.
Limbajul spontan s-a dezvoltat foarte mult, acum cere spontan ce are nevoie (apa, iaurt, peria, crema, parfum, ciocolata, sus, afara, foame, etc) striga persoana care vrea sa vina la ea, cere ajutorul cand nu poate face ceva si se exprima in propozitii simple „Deschide capacul”, „Scoate ghetutza”, „Hai, vino”, canta toate cantecelele de pe cutiuta muzicala si este o fetita foarte fericita!

Etichete: ABA, Copii autisti