Autonomie personala

Posted on: 21 Noiembrie, 2007

„Copilul autist, daca nu are si alte afectiuni asociate, trebuie sa invete comportamentele de autoservire si autonomie personala in mod firesc, la fel ca toti ceilalti copii. Este foarte adevarat ca acest proces al invatarii este mai greu dar asta nu inseamna ca el poate fi exclus. Ganditi-va logic: daca acum (oricare ar fi varsta copilului dumneavoastra), el se impotriveste vehement la invatarea unor deprinderi, oricare ar fi ele, cum vor fi aceste proteste peste un an, doi, trei…

Varsta invatarii folosirii toaletei, imbracatului, incaltatului, spalatului, servirii mesei nu este speciala pentru copiii autisti. Daca la 3 ani inca ii dam copilului sa manance cu lingurita din mana noastra pentru ca ,,asa ii place, si nu vrea altfel”, credeti ca la 5 ani nu se va mai impotrivi? Atunci va considera acest lucru ca pe un fapt in sine, il va lua ca atare si se va impotrivi si mai tare daca incercati sa-i schimbati obiceiurile.

Toti copiii gasesc multiple forme de santaj sentimental pentru a se sustrage de la anumite activitati, iar copiii autisti protesteaza in mod special la orice schimbare. Lasati-i sa intre intr-un ritm al existentei in care lucrurile se schimba. Invatati-i sa-si foloseasca energia facand lucruri utile, ei au mai multa energie decat dumneavoastra.

1. Folosirea toaletei

Formarea deprinderilor de autonomie personala este deopotriva importanta pentru copil cat si pentru parinti. Binecunoscuta fiind rezistenta copiilor autisti la schimbare, trecerea de la purtatul scutecelor la folosirea toaletei se va face greu, cu atat mai greu cu cat parintii cedeaza la impotrivirea copilului.

In mod normal, in jurul varstei de 2 ani copilul incepe sa foloseasca olita sau scaunul pentru copii. Dezvoltarea copilului aduce cu sine dezvoltarea controlului sfincterian prin propriile descoperiri. La copilul autist acest lucru nu se dezvolta odata cu sine ci prin invatare sistematica.

Trebuie sa aveti in vedere varsta de dezvoltare a copilului, fiind important ca aceasta sa aiba achizitii conform virstei mentale de 2 ani, cind doriti sa il integrati intr-un astfel de program. In cazul in care autismul este insotit si de alte afectiuni, trebuie sa tineti cont de posibilitatile si resursele copilului.

Retineti: controlul sfincterian format ofera mai multe sanse de integrare. Exista multe gradinite, centre pentru copii care nu primesc copilul pana in momentul in care nu are controlul sfincterian format.

Programul de toaleta:

1. Chiar daca copilul se impotriveste (plange, tipa), scutecul va fi scos, iar copilul asezat pe toaleta (pe care se va aseza eventual un colac de toaleta pentru copii). In timpul in care copilul va sta pe toaleta, adultul va sta cu el si il va asigura afectuos ca este
in siguranta, ca este firesc ce se intampia, ca nu trebuie sa-i fie frica. I se vor aduce in baie jucariile preferate, carti, muzica, iar copilul va sta pe toaleta pana in momentul in care va face ceva (pipi cel mai adesea). Dupa care va putea pleca de pe toaleta si va fi puternic recompensat. Dupa 15 minute se reia ritualul, copilul din nou este pus pe toaleta unde va sta pana va face, apoi va fi recompensat. Cele 15 minute de pauza cresc cu cate 5 minute dupa fiecare succes, si scad cu 5 minute dupa fiecare accident.

2. In situatia in care copilul face intre intervalele de toaleta va fi imediat dus pe toaleta, unde va termina ce are de facut, apoi va fi schimbat, si i se va comunica copilul ca este gresit ce a facut in cuvinte putine cu ton dezaprobator.

3. Daca in timpul in care sta pe toaleta este autoagresiv, mainile sau picioarele ii vor fi imobilizate fara sa i se dea multe explicatii, dar lasand sa se inteleaga ca trebuie sa stea pe toaleta indiferent ce ar face.

4. Comportamentele de autostimulare vor fi la fel stopate fara multe explicatii si fara a exprima dezacordul. Cu miscari firesti ii vom bloca copilului mainile si eventual ii vom distrage atentia de la aceste comportamente povestindu-i ceva, cantandu-i etc.

5. Daca copilul este baiat, simultan cu sederea pe toaleta pentru scaun se va invata si modalitatea de a face pipi ,,ca barbatii”, stand in picioare (in jurul varstei de 4 ani). Asigurati-va in acest caz ca este suficient de inalt. In cazul in care acest lucru este greu de inteles de copil, el va fi insotit de un adult – barbat, frate, tata, educator – care ii va arata cum se procedeaza.
Pentru ca acest program sa aiba succes trebuie ca accesul la baie sa fie liber, iar copilul dupa ce a invatat sa foloseasca toaleta, sa invete sa exprime nevoia de a merge la baie.

• Daca copilul poate exprima verbal acest lucru, chiar si prin cuvantul ,,baie” sau ,,pipi”, trebuie sa identifice nevoia si sa o exprime astfel. I se va explica de cate ori va sta pe toaleta insotit de adult ca ,,face pipi” – pana va asocia cuvantul cu nevoia si actul in sine. Cand vine timpul de mers la baie, din locul in care este copilul trebuie ajutat sa spuna „fac pipi” pentru ca el sa stie sa ceara de oriunde ar fi.

• Daca nu se poate exprima verbal, modalitatea cea mai des folosita de copil este de a se tine cu mana de pantaloni in zona genitala. Aceasta este o metoda eficienta daca putem sta permanent cu atentia indreptata spre copil, dar metoda da gres cand nu putem urmari fiecare miscare a copilului.

• Una dintre metodele indicate in acest caz, cand copilul nu se poate exprima verbal, este cea a cartoanelor cu imagini. Confectionati un carton cu imaginea toaletei pe care il aratati copilului, ori de cate ori trebuie sa mearga la wc, pana cand va asocia imaginea cu nevoia. Acest carton poate fi chiar poza toaletei pe care o puteti plastifia pentru a o proteja. Evitati situatia in care copilul ar putea identifica imaginea doar cu toaleta proprie si nu cu ,,toaleta” in general. Aceasta imagine va fi permanent la indemana copilului pentru a o putea folosi ori de cate ori are nevoie.

• Uneori, in momentul in care au aceasta nevoie, copiii autisti isi dau pur si simplu pantalonii jos si asteapta sa fie dusi la baie. Acest mod de comunicare este eficient cand copilul este mic, dar trebuie treptat eliminat. Imaginati-va acest gest cand copilul, devenit adolescent, isi da pantalonii jos cand are nevoie sa foloseasca toaleta (pe strada, sau acasa in prezenta musafirilor sau la scoala)!

In cazul in care copilul are resursele necesare, demarati acest program maxim in jurul varstei de 3 ani, si mai ales vara pentru a evita raceala cauzata de acidentele de la inceput. Nu cedati la impotrivirea copilului. Daca acum va poate manipula cu tipete si plans, imaginati-va ca acestea vor creste in intensitate o data cu varsta si mai tarziu va fi mult mai greu. Este dificil daca la 5-6 ani copilul mai poarta scutece. Este bine sa nu asteptati si sa luati tnasuri la timpul potrivit.

Daca totusi ati ajuns in situatia in care copilul este mare si mai poarta scutece, incepeti imediat acest program. Cu trecerea timpului va fi si mai greu, nu mai pierdeti timp pretios.”

Articol preluat din cartea: Autism. Cartea pentru parinti, Daniela Cucuruz (Martinescu), editura Licentia Publishing, Bucuresti, 2004.

Anunțuri

3 răspunsuri to "Autonomie personala"

does anyone knows if there is any other information about this subject in other languages?

am un baietel de 6 anisori si un bebelus de 4luni !am oproblema de cand l-am adus acasa pe bebe si a vazut ca il schimb in pamparsi noaptea nu mai vrea sa se duca la toaleta ci prefera sa ii dau si lui pampersi! in fiecare noapte face pe el !ajutatima si spuneti -mi ce este de facut?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Redirectionez 2%

2% pentru Autism

Centrul de Terapie pentru Copiii cu Autism

Centrul AITA ofera copiilor cu autism programe de terapie intensiva, timpurie, utilizand PECS, terapie comportamentala aplicata (ABA), logopedie, kinetoterapie, socializare, toate acestea alcatuite in urma evaluarilor initiale si periodice. La Centru fiecare copil lucreaza in camera sa, avand materialele sale si echipa sa de terapeuti si coordonatori cu multi ani de experienta in domeniu.

Facebook

http://www.facebook.com/ Asociatia AITA

Online

Stats

  • 603,640 hits
%d blogeri au apreciat asta: