A comunica, a spune, a arata (II)

Posted on: 19 Noiembrie, 2007

„Mesaje codate modalitati de sustragere din activitate

Pentru a exprima faptul ca nu-i face placere un anumit lucru, o anumita persoana sau o activitate copilul autist poate avea comportamente dintre cele mai diverse. Agresivitatea, automutilarea, plansul pot fi folosite in aceste cazuri. La fel cum aceste comportamente pot fi transmise si pentru a exprima faptul ca isi doreste ca o activitate sa inceapa, sau ca cineva ii place.
Spuneam la un moment dat ca, in general, copiii gasesc multiple forme de santaj sentimental pentru a se sustrage de la anumite activitati, iar copiii autisti protesteaza intr-un mod foarte special.

Plansul si tipetele, in cazul copiilor autisti pot insemna multe lucruri:

– Pot insemna o acuta senzatie de foame, sete, dorinta de a merge undeva;
– Plansul poate insemna o suferinta: durere de burtica, dinti, urechi etc.;
– Poate insemna la fel de bine antipatia pentru o persoana pe care nu vrea sa o vada;
– La fel cum poate exprima faptul ca vrea ca o activitate care se desfasoara in prezent sa se termine, sau o activitate preferata sa inceapa;
– Plansul poate exprima si teama, frica;
– Poate exprima de asemena si faptul ca se simte neglijat, ori ca vrea ca toata lumea sa fie atenta la el.
Isi cauta spectatori urmarind reactii.

Trebuie sa fiti foarte atenti la copil si sa reusiti sa decodificati corect mesajul. Trebuie sa observati plansul: daca are lacrimi sau nu, daca plange cu furie, daca copilul are nevoie de spectatori sau nu cand plange, daca se opreste din plans cand ceilalti parasesc camera in care el se afla, daca se tine cu manutele de burtica sau de alte parti ale corpului in semn de durere, daca plange ziua sau noaptea. La fel ca plansul si tipetele, si somnul exprima multe mesaje la care trebuie sa fim foarte atenti.

Somnul si cascatul pot exprima faptul ca nu vrea sa indeplineasca o anumita activitate, ca nu vrea sa intalneasca o anumita persoana, sau pot exprima suferinta (daca se intampla in afara orelor obisnuite de somn).

Bogdan este un baietel de 4 ani, foarte agitat, care niciodata nu doarme in timpul zilei si pare ca nu oboseste niciodata. In momentul in care profesoara care lucra cu el acasa aparea la usa, copilului i se facea brusc somn si casca intr-una, ochii inchizandu-i-se de somn. La inceput parintii si profesoara restabileau o alta zi pentru sedinta de lucru si aceasta din urma pleca. Dupa un timp insa, parintii au observat ca Bogdan nu adormea niciodata si isi revenea din somnolenta in mod miraculos dupa plecarea doamnei.

Intr-o astfel de situatie analizati comportamentul copilului, dar si pe cel al doamnei inainte de a lua o decizie. Daca prezenta acesteia este benefica si rezultatele muncii ei cu copilul sunt pozitive si daca copilul nu este in mod real obosit, este foarte important sa nu cedati la acest mod de impotrivire al copilului. Cand vine doamna, el trebuie sa lucreze si acest lucru trebuie respectat, chiar daca se face ca adoarme pe covor.

O alta forma de sustragere de la activitate este imbratisarea si sarutul, ca santaj sentimental. Copilul devine constient de bucuria si multumirea parintilor in momentul in care ei ii iau in brate si ii saruta incat de fiecare data cand au de indeplinit o activitate care nu le face placere, trece direct la santajul de acest fel. Isi dragalesc parintii exprimand bucurie si tandrete pana in momentul in care parintii renunta sau uita de activitatea pe care copilul o avea de indeplinit. Sau fiind atat de fericiti de aceasta tandrete indeplinesc sarcina in locul copiilor lor.

Fiecare dintre aceste comportamente poate avea functii si semnificatii diferite la copii diferiti.
Daca unul plange pentru ca vrea ca o activitate care nu-i face placere sa se termine, altul plange pentru ca activitatea lui favorita nu incepe mai repede. Odata decodificat mesajul si inteles comportamentul copilului putem lua anumite masuri de interventie.

Exemple de comportamente cu functie de comunicare:

• Plansul si tipetele;
• Somnul si cascatul;
• Imbratisarea, sarutul;
• Agresivitatea;
• Prinderea de mana sau directionarea adultului spre anumite obiecte, usa etc.;
• Vocalizarea.

Dificultatile de comunicare ale copiilor autisti creeaza frustrari si deseori agresivitate, determinate de faptul ca uneori noi nu reusim sa decodificam corect mesajele pe care ei ni le transmit. Ajutandu-i sa invete sa comunice, indiferent de modalitatea de comunicare folosita, ii ajutam sa-si diminueze si comportamentele problema care apar cel mai adesea datorita dificultatii sau a incapacitatii persoanei autiste de a-si comunica nevoile, dorintele, intr-un mod adecvat, dar si incapacitatii noastre de a-i intelege.

Pentru Costin incapacitatea adultilor de a intelege mesajele pe care el le transmite este o sursa mare de frustrari care adesea sunt insotite de agresivitate si crize de plans. Uitandu-se la TV intr-o zi, copilul intrerupe, merge la mama cu telecomanda pe care i-o pune in mana. Mama a crezut ca el vrea sa schimbe programul si asezandu-se Ianga copil a manevrat telecomanda pentru a gaisi un program pe care copilul sa-l urmareasca in continuare. In acel moment, copilul a smuls telecomanda din mana mamei si a aruncat-o spre aceasta, incepand sa planga si sa tipe strident. Mama a revenit la programul pe care il urmarea copilul si a incercat de asta data sa dea volumul mai incet si mai tare. In momentul in care volumul a crescut copilul s-a linistit si si-a reluat locul in fata TV-ului.

Chiar o situatie banala ca aceasta poate fi generatoare de mari frustrari pentru un copil care nu stie sau nu poate sa-si exprime dorintele intr-un mod simplu de inteles pentru marea majoritate a oamenilor. Si, desi noi nu putem intelege semnificatia tuturor mesajelor acestor copii, daca suntem mai atenti la comportamentul lor, o serie de actiuni ar putea fi usor decodificate si astfel inlaturata o sursa de frustrare.”

Articol preluat din cartea: Autism. Cartea pentru parinti, Daniela Cucuruz (Martinescu), editura Licentia Publishing, Bucuresti, 2004.

Anunțuri

2 răspunsuri to "A comunica, a spune, a arata (II)"

BUNA,CU ACESTE PROBLEME NE CONFRUNTAM TOTI CEI CARE LUCRAM CU AUTISTI ,MA BUCUR CA EXISTATI SI IMPARTASITI DIN EXPERIENTA VOASTRA SI ALTORA CARE AU NEVOIE PERMANENTA DE SFATURI SUCCESELE VOASTRE VOR FI SANSE PENTRU NOI DE PERFECTIONARE MULTUMESC

M-AR AJUTA TEME DE DISCUTAT CU PARINTII COPIILOR AUTISTI ,MULTUMESC

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Redirectionez 2%

2% pentru Autism

Centrul de Terapie pentru Copiii cu Autism

Centrul AITA ofera copiilor cu autism programe de terapie intensiva, timpurie, utilizand PECS, terapie comportamentala aplicata (ABA), logopedie, kinetoterapie, socializare, toate acestea alcatuite in urma evaluarilor initiale si periodice. La Centru fiecare copil lucreaza in camera sa, avand materialele sale si echipa sa de terapeuti si coordonatori cu multi ani de experienta in domeniu.

Facebook

http://www.facebook.com/ Asociatia AITA

Online

Stats

  • 591,676 hits
%d blogeri au apreciat asta: